Editoriale AZI

Kabul n-are 112? Nici 911?

04 septembrie 2019  14:45| Editoriale | Octavian Ştireanu
Kabul n-are 112? Nici 911?

Luni noaptea, cartierul din Kabul cu locuințe și sedii ale oficialităților străine venite cu diverse treburi în Afganistan a fost luat cu asalt de un grup de 5 talibani înarmați. Câteva ore, s-au dus lupte în toată regula, un fel de guerilă urbană, nefiind vorba despre un atac terorist, ci de un asalt militar asupra rezidențelor respective.

În cursul luptelor, și-a pierdut viața și un militar român cu statut de diplomat, ofițer în serviciul de securitate, care – cum spunea pe bună dreptate dna ministru de Externe – și-a sacrificat viața pentru a-i apăra pe cei 12 oficiali români aflați în clădire. Despre acest bărbat se poate spune că, într-adevăr, a murit la datorie.

Conform unui prim bilanț, din tabăra celor atacați în zona respectivă au murit 16 civili, iar 119 au fost răniți. Fără a face prea multe dizertații de teorie militară, faptele arată că dezastrul a fost posibil mai întâi pentru că serviciul de informații al coaliției habar n-avea de pregătirea acestui atac. Și, apoi, pentru că luptele au durat foarte mult, aproape 5 ore, până spre dimineață, când, în sfârșit, acolo au apărut niște soldați britanici, care i-au împușcat pe atacatori și i-au eliberat pe cei asediați.

Întrebarea pe care noi, ăștia, civili și soldați neistruiți, ne-o punem este de ce trupele militare ale coaliției, aflate câtă frunză, câtă iarbă prin Kabul, n-au intervenit mai rapid în apărarea zonei civile? Și de ce zona respectivă nu era apărată sau, mă rog, înconjurată de unități militare corespunzătoare? De ce paza într-o asemenea zonă a fost lăsată doar în seama pușcoacelor de sub pernă ale ofițerilor de pază din fiecare delegație rezidentă acolo?

Bănuiesc că după primele semne ale atacului, careva din clădirile de-acolo o fi dat vreo alarmă. Dar primii soldați, niște britanici, au ajuns la locul luptelor abia spre dimineață. Falnica armie a NATO se afla așa departe? Înțelegem că, la Caracalul nostru celebru, dacă suni la 112 pentru o urgență, inclusiv pentru o suspiciune de răpire sau de crimă, ți se spune să revii cu un telefon a doua zi, că „n-au echipaj disponibil”. Dar nici la Kabul, în plin război, să nu funcționeze o astfel de linie de urgență? Înțelegem că pe 112 nu există echipaj, dar nici pe 911? Nimeni din puzderia de militari înarmați până în dinți, care sunt cazarmați de aproape două decenii pe-acolo, nu s-a putut deplasa ceva mai repede în ajutorul celor asediați? „Este incredibil cum în continuare, cu toate eforturile pe care România și toate țările partenere NATO le fac în Afganistan, în continuare avem aceste atacuri teroriste", a spus ministrul român de Externe, Ramona Manescu, făcând o observație profundă despre rosturile incerte ale acelui război..

Tragedia căreia i-a căzut victimă un român, un altul fiind grav rănit, prilejuiește o recapitulare a situației din Afganistan și un tablou la zi al stării de lucruri de acolo.

Războiul a început acolo în 2001, ca represalii la atentatul din 11 septembrie din New York. Atacul a fost început de armatele americană și britanică cu scop antiteorist. Ulterior, războiul a căpătat un caracter antiinsurgent împotriva băștinașilor talibani, fiind purtat sub drapelul NATO. Din Europa Centrală și de Est, participă cu trupe doar România și Polonia.

Țara stupefiantelor

Până în 2000, Afganistanul deținea circa 75% din piața mondială de opiu, iar în 2000, a obținut 3.276 de tone de opiu din cultivarea macului pe 82.171 de hectare. La scurt timp după invazia condusă de SUA, producția de opiu a crescut semnificativ. Până în 2005, Afganistanul a recâștigat poziția de producătorul de opiu numărul 1 din lume, producând 90% din producția mondială, cea mai mare parte fiind transformată în heroină. Nu sunt date publice despre modul – și destinația! – în care prezența militară în Afganistan a influențat producția de stupefiante la care această țară deține recorduri impresionante.

În 2009, BBC anunța că „descoperirile ONU spun că există o piață de opiu în valoare de 65 miliarde de dolari, care finanțează terorismul la nivel mondial, formată din 15 milioane de dependenți, și ucide 100.000 de oameni în fiecare an”. Nu este prea clar dacă producția de stupefiante a intrat sub controlul armatelor de ocupație și ce destinații au căpătat sumele imense obținute de pe această piață imensă.

Anul trecut, Iohannis se angaja la summit-ul NATO să sporească numărul militarilor, jandarmilor și a personalului civil român în Afganistan până la 950 în acest an, față de 770 câți erau atunci. În peste 16 ani de prezență în Afganistan, numeroși civili români au fost uciși, Armata Română a pierdut peste 30 de militari, iar numărul răniților este de peste o sută.

Această plagă de pe obrazul lumii care este războiul din Afganistan se apropie, însă, de sfârșit. Președintele Donald Trump a anunțat public hotărârea sa de a începe retragerea trupelor americane din Afganistan înaintea alegerilor prezidentiale din Statele Unite, din 2020. Anunțul l-a făcut chiar luni, în ziua dinaintea atentatului, de secretarul de stat Mike Pompeo. „Aceasta este directiva pe care am primit-o de la președintele Statelor Unite. A fost fara echivoc: «puneti capăt războaielor fără sfârşit, începeţi retragerea»", a spus șeful diplomației SUA.

„Este ridicol, suntem de 18 ani acolo!”

Înainte de a fi ales președinte, în 2016, Donald Trump a promis că forțele armate americane vor fi rechemate din Afganistan, că va pune capăt războaielor fara perspective de încheiere și că va renunța la intervențiile militare costisitoare în alte țări. Iar de anul trecut, Washington-ul a început un dialog direct, fara precedent, cu talibanii, sperând să ajungă la un acord de pace înaintea alegerilor prezidențiale din Afganistan de la sfarsitul acestei luni.

În timpul întâlnirii cu Iohannis, la Casa Albă, președintele Trump l-a lăsat pe acesta să se mai odihnească pe fotoliu și a răspuns timp de peste o jumătate de oră mai multor întrebări ale ziariștilor americani, inclusiv despre situația din Afganistan. „Suntem acolo de 18 ani. Este ridicol. Am redus puţin operaţiunile. Avem în acest moment cca. 13.000 de persoane pe teren – 13.000 de americani. Şi NATO are trupe acolo. Avem discuţii bune. Vom vedea ce se întâmplă. Atenţie, sunt 18 ani, nu luptăm de fapt, suntem mai mult o forţă de poliţie acolo. Sunt foarte mulţi ani, dar suntem precum o forţă de poliţie. Şi nu ar trebui să fim o forţă de poliţie. Şi, după cum am spus, şi o voi spune şi în alte momente, iar aici nu este vorba de folosirea armelor nucleare, am putea câştiga acest război într-o săptămână dacă am vrea să luptăm, dar nu am de gând să omor 10 milioane de oameni. Nu am de gând să omor 10 milioane de afgani, deoarece asta s-ar întâmpla. Dar eu nu vreau acest lucru. Dar este un război care durează de aproape 19 ani şi, sincer, este ridicol (...). La un anumit punct trebuie să spui: «Este suficient». Merg la Walter Reed şi văd tineri care au călcat pe bombe şi şi-au pierdut picioarele, şi-au pierdut braţele şi în anumite cazuri şi-au pierdut şi picioarele, şi braţele şi faţa. Şi trăiesc. Din nou, putem câştiga, dar nu vreau ceea ce trebuie să facem pentru a câştiga. Şi cred că cei mai mulţi oameni sunt de acord cu mine”, spunea președintele Trump pe 22 august, în Biroul Oval.

Iar pe 2 septembrie, în ziua dinaintea atacului, negociatorul american Zalmay Khalilzad se afla la Kabul pentru a-i prezenta președintelui afgan Ashraf Ghani proiectul acordului de pace negociat de mai multe luni cu talibanii și care prevede retragerea a circa 5.000 de soldați americani din 5 baze militare în urmatoarele 135 de zile. Până acum, guvernul afgan n-a fost inclus în negocierile de la Doha, talibanii suspectându-l că este doar o marionetă a Washingtonului. Cu toate acestea, Trump a deschis negocieri numai cu talibanii, în dorința de a pune capăt războiului. Iar Zalmay Khalilzad, fost ambasador al SUA in Irak si in Afganistan, sosise duminică seara la Kabul, special pentru a-i prezenta președintelui afgan rezultatele celei de-a noua runde de negocieri cu talibanii, recent încheiată la Doha. Presedintele Ghani a desemnat o delegație de 15 membri pentru discuțiile „interafgane” cu talibanii, prevăzute să aibă loc în Norvegia în săptămânile următoare.
  • prin lume
  • stat de drept
  • in economie
  • politica
  • actualitate
  • intro2

Efemeride

S-a stabilit scorul la prezidențiale

S-a stabilit scorul la prezidențiale

Pe vremea mea, oamenii se duceau la Oracolul din Delphi să-l consulte despre diverse afaceri... [ Citeste mai departe ]

18 septembrie 2019

AZI Piaţa ştirilor de azi

„PARTENERIAT” ÎNTRE SECTORUL 1 ŞI ORAŞUL AMERICAN. Consiliul General a adoptat un proiect de hotărâre privind schimbarea denumirii Parcului Băneasa. [ Citeste mai departe ]

18 septembrie 2019

AZI Prin Lume

CONSOLIDAREA DIALOGULUI STRATEGIC. Şefa guvernului de la Chişinău, Maia Sandu, întreprinde, azi şi mâine, o vizită oficială în Statele Unite ale Americii. [ Citeste mai departe ]

18 septembrie 2019

AZI Stat de drept

9 VOTURI PENTRU VALIDARE ŞI 10 ÎMPOTRIVĂ. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu a reuşit nici din a cincea încercare validarea Adinei Florea la şefia Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ). [ Citeste mai departe ]

18 septembrie 2019

AZI În cultură

FREAMĂTUL PLIN DE VIAŢĂ AL NATURII. Festivalul de Muzică Veche readuce în Biserica Evanghelică Lutherană din Timişoara, Capitala Europeană a Culturii 2021, atmosfera veacurilor XVI-XVIII, în perioada 17 septembrie - 20 octombrie, cu muzică creată de instrumentele care răsunau în luxoasele saloane de acum trei secole, în Europa. [ Citeste mai departe ]

18 septembrie 2019

AZI Prin ţară

CAUŢI METALE ŞI DAI DE ARMAMENT. Peste o mie de grenade model german, din Primul Război Mondial, au fost descoperite la Cîmpuri, de un grup de detectorişti de metale, a informat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vrancea. [ Citeste mai departe ]

Viaţa de lângă noi

Procesiune religioasă de 30 de minute

Procesiune religioasă de 30 de minute

Traficul rutier va fi restricţionat, azi, în zona Mătăsari – Pache Protopopescu, cu ocazia unor... [ Citeste mai departe ]

Bani & afaceri

Majoritatea angajaţilor vor cere majorări salariale

Majoritatea angajaţilor vor cere majorări salariale

Peste jumătate dintre angajaţi au în plan să ceară o mărire salarială sau să îşi caute un nou loc... [ Citeste mai departe ]

Fără copyright

Rotirea cadrelor

Rotirea cadrelor

Cu fiecare lucru grav care se întâmplă în societate, la fiecare analiză aprofundata reies... [ Citeste mai departe ]

Răsfoiţi! Merită

La hotelul Bertram (Miss Marple) - Agatha Christie

Când Miss Marple vine în vacanţă la Londra, găseşte la hotelul Bertram ceea ce caută: decor tradiţional, servicii impecabile, brioşe pregătite ca pe vremuri şi amintirile copilăriei.

[ Vezi toate ]

Magazin

Premieră pentru cultura canadiană

Premieră pentru cultura canadiană

Canadianul Yannick Nézet-Séguin a fost numit dirijor şef pe viaţă al Orchestrei Metropolitane... [ Citeste mai departe ]

Pilula de sănătate

Aparat radiologic de ultimă generaţie la Mureş

Aparat radiologic de ultimă generaţie la Mureş

Clinica de Ortopedie a Spitalului Clinic Judeţean (SCJ) Mureş, prima din ţară la numărul de... [ Citeste mai departe ]
jos-jos
banca

Parteneri pentru AZI

amos SensoTV ampress