Fără Copyright AZI

Legitimarea pieţelor

06 februarie 2017  13:15| Fără Copyright | Octavian Andronic
Legitimarea pieţelor

Într-un recent comentariu (Războiul Partid – Securitate) Petru Romoşan face o observaţie pertinentă asupra identităţii protestatarilor din Piaţa Victoriei: cine sunt cei care, manifestând de o săptămână, nu au – caz unic – vreo revendicare de ordin social, dintre cele care pun în mişcare, de regulă, masele revoltate?

Pornind de la aspectul exterior general – persoane de regulă bine echipate, cu aspect civilizat, modern chiar, şi cu resurse intelectuale ce pun în evidenţă un parcurs educational consistent, dar animate de intoleranţa specifică celor fără nevoi materiale – până la lista de revendicări –, totul ne spune că nu ne aflăm defel în prezenţa unui eşantion reprezentativ pentru starea de fond a societăţii. Nu sunt nici pensionarii cărora creşterea punctului de pensie le aduce nişte bani în plus pentru medicamentele necompensate, nici angajaţii pe salariul minim care trudesc în cele mai dure activităţi, nici micii întreprinzători care rezistă controalelor de toate felurile. Sunt, dacă vreţi, cei care reprezintă clasa de mijloc, în cea mai interesantă formulă a sa: oameni pe care părinţi cu instinctul supravieţuirii, care au preluat creator de la statul falimentar pârghiile beneficiilor private, odată cu ştafeta activităţilor rentabile, sau care au fost plasaţi în structurile statului în poziţii privilegiate, urmaşii direcţi ai foştilor activişti şi securişti care, blocaţi politic, au făcut din afaceri motorul noii lor prosperităţi. Simplificând, aş spune că, în Piaţa Victoriei, avem de-aface cu o ediţie revăzută şi adăugită a Pieţei Universităţii din ‘90, unde cântau şi protestau, alături de naivi, foştii comunişti şi securişti care rataseră cursa înşfăcării pârghiilor puterii la Revoluţie. Fără a generaliza inutil, trebuie să recunoaştem că printre inevitabilii naivi şi visători care au populat şi populează cele două pieţe se află eşalonul consistent al celor care, realizaţi material şi social, doresc să-şi legitimeze politic poziţiile actuale. Sunt cei care, în ciuda potenţei materiale, au pierdut competiţia cu mai numeroasele categorii umile de votanţi, şi încearcă acum, sub pretextul generos al luptei împotriva hoţiei şi necinstei unor politicieni, care nu au apucat încă să se manifeste plenar pe aceste coordonate (o vor face, cu siguranţă şi ei, dacă vor avea prilejul, cum au făcut-o toţi cei dinaintea lor), să încline balanţa în favoarea lor. Contestatarii de azi fac parte, conştient sau nu, din categoria beneficiarilor direcţi ai suitei de hoţii politice comise de mai toţi guvernanţii anteriori, cele care le-au creat condiţiile despărţirii brutale de masa celor mereu perdanţi – cei care acum încearcă să reacţioneze, timid şi tardiv, în faţa Palatului Cotroceni. Acolo unde se află adevăratul sediu al puterii oculte a SISTEMULUI neosecurist, reprezentat de componentele „statului de drept“ constituit de Băsescu pentru a-şi consolida puterea şi moştenit, aproape intact, de Iohannis. În ciuda eficienţei sale în planul luptei directe cu adversarii declaraţi, sistemul nu reuşeşte ca, în ciuda valorii reziduale a celor care îl reprezintă la vârf (în rezumat: un securist cu instinctul controlării pârghiilor de putere, o procuroare propulsată din baschet pe criterii de ereditate, o judecătoare incultă, dar obedientă, un procuror general cam prostănac, dar vocal – aţi recunoscut, desigur, coloana vertebrală a neosecurismului mediocru, dar eficient) să fie cel adecvat şi în operaţiunea înlocuirii unei categorii de politicieni cu aceea pe care o susţine. Asta, în ciuda suportului practic al mafiei diplomatice, dedicată susţinerii necondiţionate a companiilor internaţionale care au găsit în România terenul ideal pentru o colonizare discreţionară. Ce altă „marcă“ putea să poarte o asemenea combinaţie decât aceea a unui dascăl de provincie, trezit aproape fără voia lui la vârful unei societăţi de la care nu aşteaptă decât beneficiile privilegiilor?

Bref: ce vrea, de fapt, minoritatea activă din Piaţă? Nimic altceva decât legitimarea politică pe care nu a reuşit să o obţină altfel. Transferul de putere prin presiunea străzii – soluţie care, în mod de neconceput într-o democraţie, a mai funcţionat o dată, sub privirile nepăsătoare ale unei comunităţi internaţionale, dezinteresată de procesele care nu o afectează direct. E drept că, în piaţă, nu se strigă „Sus Iohannis!“. Mesajul, însă, se subînţelege, subliminal, din „Jos Grindeanu!“. Toată această manevră beneficiază, într-o măsură nemaiîntâlnită din timpul dictaturii comuniste, de suportul unui „sistem“ mediatic în care slujitorii condeiului şi ai microfoanelor par să-şi fi regăsit preţioasele reflexe ale devotamentului necondiţionat. Fără transmisiile directe non-stop, fără mesajele frizând devoţiunea aproape religioasă, fără invocarea emoţională a dimensiunilor apocaliptice ale participării, semnificaţia acestui protest ar fi fost, poate, una mai apropiată de normalul unui astfel de eveniment, mai puţin convingătoare chiar pentru cei care abia aşteptau să fie convinşi.

Nu vreau ca, în obişnuita manieră totalitară (cine nu e cu noi...) să se înţeleagă că aş contesta în vreun fel dreptul democratic la protest. Indiferent pentru ce. Protestul este o marcă a democraţiei şi unul dintre cele mai preţioase drepturi pe care ni le-am câştigat printr-o revoluţie. Îmi displace însă profund ideea de manipulare – grosolană sau subtilă – iar cea la care asistăm mi se pare a fi una dintre cele mai perfide. Guvernul acesta a comis o eroare impardonabilă, a fost sancţionat drastic prin umilinţa de a retrage un document în care pretindea că crede şi pentru care va plăti, cu siguranţă, prin pierderea unui important coeficient de încredere. Dar mă gândesc, cu îngrijorarea pe care o manifestă comentatorii neînregimentaţi în Sistem, pe care o împărtăşesc, că, în ciuda semnalelor date, ne îndreptăm spre ceva ce istoria a mai cunoscut: un totalitarism subtil, de mileniul trei, drapat într-un simulacru de veşmânt democratic. Activat cu premeditare, chiar cu riscul unei rupturi irevocabile a societăţii.

  • prin lume
  • stat de drept
  • in economie
  • politica
  • actualitate
  • intro istoric

18 septembrie 2018

AZI Piaţa ştirilor de azi

CONCERT ŞI SPECTACOL MULTIMEDIA. Fântânile din Piaţa Unirii se redeschid joi, cu un spectacol multimedia şi un concert al Orchestrei Simfonice Bucureşti, anunţă Primăria Generală. Accesul este gratuit. În perimetrul Pieţei Unirii şi a Parcului Unirii vor fi restricţii de circulaţie în intervalul orar 18.00 – 23.00. [ Citeste mai departe ]

18 septembrie 2018

AZI Prin Lume

TABĂRĂ SUPRAPOPULATĂ. 2.000 de solicitanţi de azil vor fi transferaţi de pe insula Lesbos în partea continentală a Greciei până la sfârşitul lunii septembrie, a anunţat, astăzi, guvernul elen, citat de Reuters. [ Citeste mai departe ]

18 septembrie 2018

AZI Stat de drept

„A FOST AGRESAT ŞI S-A APĂRAT CUM A PUTUT”. Daniel Gabriel Husein, poreclit „Dasaev”, principalul suspect în cazul atacului asupra celor doi baschetbalişti americani de la ACS Cuza Sport, la o terasă din centrul Brăilei, a primit, astăzi, mandat de arestare pentru 29 de zile. [ Citeste mai departe ]

18 septembrie 2018

AZI În cultură

DOI VIOLONIŞTI ITALIENI PE LOCURILE II ŞI III. Preşedintele juriului secţiunii Vioară a Concursului Internaţional „George Enescu”, Pierre Amoyal, a premiat doar locurile doi şi trei, premiul I neacordându-se la această ediţie. [ Citeste mai departe ]

18 septembrie 2018

AZI Prin ţară

STARE GRAVĂ. Un copil se află în stare gravă după ce a căzut, astăzi, de la etajul al doilea al unei şcoli din municipiul Constanţa. [ Citeste mai departe ]

Viaţa de lângă noi

Avram Iancu, înot de la Sulina la Istanbul

Avram Iancu, înot de la Sulina la Istanbul

Avram Iancu, bărbatul care a traversat înot Canalul Mânecii acum doi ani, şi-a propus un nou... [ Citeste mai departe ]

Bani & afaceri

UniCredit nu fuzionează cu Société Générale

UniCredit nu fuzionează cu Société Générale

Jean-Pierre Mustier, directorul general al băncii italiene UniCredit, a dezminţit speculaţiile... [ Citeste mai departe ]

Efemeride

Al treilea manual cu probleme

Al treilea manual cu probleme

După greşelile semnalate în presă din manualele de geografie şi biologie pentru clasa a VI-a, un... [ Citeste mai departe ]

Fără copyright

Rechizitoriul lui Giuliani și „greaua moștenire” democrată a Deep State

Rechizitoriul lui Giuliani și „greaua moștenire” democrată a Deep State

Maiorul George încearcă să ne convingă că faţă de mesajul răposatului McCain, scrisoarea lui... [ Citeste mai departe ]

Răsfoiţi! Merită

Maimuţa şi esenţa - Aldous Huxley

Au trecut mulţi ani de la al Treilea Război Mondial. Elegantul şi candidul doctor Poole debarcă, alături de o echipă de exploratori, într-o Californie fantomatică, răvăşită de suflul deflagraţiei nucleare.

[ Vezi toate ]

Magazin

Cadou de lux pentru preşedintele Turciei

Cadou de lux pentru preşedintele Turciei

Emirul Qatarului, şeicul Sheikh Tamim bin Hamad Al-Thani, i-a oferit în dar preşedintelui... [ Citeste mai departe ]

Pilula de sănătate

Lupta pentru medicamente mai ieftine împotriva tuberculozei

Lupta pentru medicamente mai ieftine împotriva tuberculozei

Statele membre ale ONU au convenit, vineri, asupra unui plan global destinat să intensifice lupta... [ Citeste mai departe ]
banca

Parteneri pentru AZI

amos SensoTV ampress