Fără Copyright AZI

Revoluția, văzută de la distanță...

22 decembrie 2017  12:15| Fără Copyright | Octavian Andronic
Revoluția, văzută de la distanță...

Au trecut 28 de ani de la momentul în care istoria ne-a marcat printr-o schimbare ce păruse de neconceput. O generaţie s-a născut şi se maturizează fără a fi cunoscut ceea ce a însemnat comunismul şi dictatura - despre care poate să cunoască doar din amintirile celor care le-au parcurs, dintre care unii au simţit nevoia să le împărtăşească. Am ales din „colecţia” memoriei personale două momente - unul din 1994, iar al doilea din 2011...

„Pe 22 decembrie 1989, la ora 13, la etajul al ll-lea al Palatului «Universul» se începea, cu o febrilitate pe care nici unul dintre cei care mânuiau condeiul nu o mai cunoscuse, facerea a ceea ce avea să devină «primul ziar liber al Revoluţiei Române». Nu ştiam acest lucru, ideea de concurenţă pe o piaţă liberă nu apăruse încă. Ştiam doar că trebuie să facem ceva pentru că sentimentul imperativitătii a ceea ce trăisem în acea noapte, în Piaţa Universităţii, devenise copleşitor. Experienţa unică şi nesperată a răsturnării unui sistem ce ne apăruse infailibil îşi cerea o exprimare pe măsura adevăratei profesiuni şi toţi cei ce au pus atunci mâna pe condei nu s-au mai gândit (sau poate subconştientul nostru a refuzat acest lucru?) la ce s-ar fi putut întâmpla dacă Ceauşescu se reîntorcea din călătoria începută cu elicopterul de pe acoperişul CC-ului. Cele patru foi pe care colegii şi prietenii noştri tipografi le-au scos, fără să stea măcar o clipă pe gânduri şi într-un timp la care n-ar fi putut spera la o ediţie obişnuită, au devenit, instantaneu, primul document scris care atesta victoria unei Revoluţii îndelung aşteptate. Ziarul s-a distribuit de la ferestrele «Universului» deasupra mulţimii care-l aştepta cu nesaţ, de către oameni obişnuiţi, dintre care unii au murit cu el la piept, împrăştiat sub gloanţe într-un oraş ai cărui locuitori aveau nevoie de o confirmare a statutului lor de oameni liberi. Numele ziarului s-a tras din scandarea încrâncenată a mulţimii care invadase Piaţa Palatului, cerându-şi imperativ un drept elementar, care-i fusese refuzat de o jumătate de secol”. (22 decembrie 1994)

„Odată pe an ne aducem aminte că a fost cândva o Revoluţie sau nişte «evenimente», cum ne place să-i mai spunem şi că în această Revoluţie nişte oameni au fost aproape de a-şi da viaţa pentru aceasta idee. Unii chiar şi-au dat-o, dar aceştia nu mai pot fi invitaţi la recepţii sau emisiuni de televiziune. Greul «reprezentări » cade pe umerii cam aceloraşi oameni: Dan Iosif, Dumitru Dincă, Romeo Raicu.Sunt oameni care au fost pe baricadă, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, baricadă devenită sinonimă cu Revoluţia însăşi. Pentru că acolo s-au strigat lozinci, s-au făurit, în pripă, cu creionul, programe, şi acolo chiar s-a murit. De regulă, 364 sau 365 de zile pe an uităm acest lucru. Apoi ne amintim şi ne grăbim să-i invităm şi să-i întrebăm ce şi cum a fost. Şi telespectatorul, agresat pe toate canalele, ajunge să se întrebe: ce ni-i tot aduceţi pe ăştia? Ne-am săturat de ei! Ba Ioşca ăsta are un lac pe nu ştiu unde. Cu ce bani l-a luat? Şi Dincă, are un lanţ de magazine. Şi Raicu, a intrat în Parlament. S-au procopsit pe baza certificatului de revoluţionar! Ia mai slăbiţi-ne cu ei! Iar ei, ce ne mai pot spune nou? C-au fost viteji, că nu le-a păsat? Ba le-a păsat. Mărturisesc că le-a fost frică, dar odată intraţi în hora aceea mortală, frica s-a transformat în curaj şi drogul constestării a ceea ce parea de necontestat le-a luat parcă minţile. Atunci ar fi putut avea totul. S-au ales cu ce s-au ales. Cu un pic de admiraţie şi respect, la început. Iar apoi cu resentimente şi cu persiflări. Ei, nu doar cei pe care mass-media i-a vehiculat la ocazii, ci şi cei care au rămas, au preferat să trăiască în anonimat, sunt poate cei mai autentici reprezentanţi ai Revoluţiei. Oamenii de pe baricadă. Oamenii aflaţi în cătarea puştilor. Când simţim că ne plictisesc ar fi bine să ne întrebâm un lucru: de ce n-am fost noi în locul lor? Şi daca n-ar fi fost ei, ce-ar fi fost acum cu noi? (22 decembrie 2000)

Au trecut, iată, 22 de ani de la Revoluţia Română. Un eveniment deja intrat în istorie. Atât de mult încă pentru vreo două generaţii dintre cele actuale Revoluţia este ceva la fel de difuz sau confuz precum devenise, pentru celelalte două generaţii, actul la fel de istoric de la 23 August…

Atât tuburile de cartuşe culese noaptea din Piaţa Universităţii şi trântite pe biroul fostului meu redactor şef, a doua zi de dimineaţă, cât şi portretul dictatorului aruncat pe fereastră în mijlocul mulţimii care aştepta, în Brezoianu apariţia primei ediţii a „Libertăţii” (sub privirile îngrozite ale câtorva dintre colegii care păreau că nu înţeleg ce se întâmplă în jurul lor) – îmi par astăzi gesturi excesive, teatrale. Îmi dau însă seama că starea de spirit din acele momente era una irepetabilă şi sfida elementarul instinct de conservare…

Nu mi-a trecut niciodată prin cap că ceea ce am făcut atunci ar fi fost un act de eroism. Am considerat că fac ceea ce trebuie făcut. Mulţi s-au mirat, de-a lungul timpului, că nu m-am căpătuit măcar cu o diplomă de revoluţionar (cum a făcut-o câţiva dintre colegii care au avut prudenţa, în 22, să nu contribuie cu nimic la facerea noului ziar). Mi-ar fi fost jenă să solicit aşa ceva. Deşi ştiu foarte bine că dacă lucrurile ar fi luat alt curs şi Ceauşescu ar fi reluat controlul, eu şi câţiva colegi care au avut «inconştienţa» să-şi pună semnăturile pe prima ediţie a primului ziar liber, am fi fost printre primii puşi la zid şi că aceiaşi procurori care i-au anchetat pe membrii Cpex, ne-ar fi acuzat pe noi de trădare de ţară…

Cu toate discuţiile şi controversele care n-au încetat în toată această perioadă, nimeni nu mă va putea convinge că nu a fost o revoluţie adevărată, în care dorinţa de libertate a înfrânt, pentru prima dată, teama şi resemnarea.

Revoluţia asta nu cred că poate fi comparată cu nici un alt eveniment din istoria noastră, pentru că cei care au cerut şi impus schimbarea au fost atât de mulţi şi de uniţi în aspiraţia lor spre o societate eliberată de presiune ideologică, încât nimic nu s-a mai putut opune tăvălugului uman, plecat din toate cartierele Bucureştiului şi revărsat asupra locului de unde exista convingerea că izvora răul: sediul Comitetului Central.

Primul lucru pe care l-au reclamat aceşti oameni a fost libertatea – iar strigătul acesta, ieşit din mii de piepturi ne-a inspirat şi mobilizat pe noi, cei care, în sediul «Informaţiei», hotărâsem deja să facem primul ziar liber al Revoluţiei: «Libertatea».

După 22 de ani aceste momente rămân încă vii, în memoria multor dintre cei care ne-am aflat acolo, ca primă atestare documentară a Revoluţiei Române – evenimentul care – fie că-l recunoaştem ori nu - ne-a marcat şi ne marchează tuturor existenţa. (22 decembrie 2011) 

  • prin lume
  • stat de drept
  • in economie
  • politica
  • actualitate
  • intro2

Efemeride

Xantipa

Xantipa

Copiii ăștia care mai mergeau să caște gura la ce mai îndruga nepotolitul ăla de Socrate tot trag... [ Citeste mai departe ]
O DEMONSTRAŢIE PUBLICĂ VA AVEA LOC PE 26 IULIE. Una dintre cele mai inovatoare tehnologii japoneze anticutremur a fost instalată, în premieră în România şi în Europa, la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. [ Citeste mai departe ]

19 iulie 2019

AZI Prin Lume

PREŞEDINTELE AMERICAN A FOST IRONIZAT LA MONTREAL. Premierul canadian Justin Trudeau şi preşedintele Consiliului European Donald Tusk au denunţat afirmaţiile făcute de Donald Trump la adresa a 4 parlamentare democrate provenind din rândul minorităţilor, calificându-le drept „inacceptabile”, fără a menţiona explicit numele preşedintelui american. [ Citeste mai departe ]

19 iulie 2019

AZI Stat de drept

CRISTINA TARCEA A CONTESTAT CANDIDATURA. Secţia pentru judecători a CSM a validat-o pe judecătoarea Corina Corbu în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. [ Citeste mai departe ]

18 iulie 2019

AZI În cultură

PESTE 1.300.000 DE EURO STRÂNŞI DE-A LUNGUL TIMPULUI. Concertul Regal Caritabil, unul dintre cele mai longevive şi de succes evenimente de strângere de fonduri din România, îi va aduce pe scena Ateneului Român, pe 25 octombrie, pe soprana Cellia Costea, tenorul Teodor Ilincăi şi Orchestra Română de Tineret, dirijată de Gabriel Bebeşelea. [ Citeste mai departe ]

19 iulie 2019

AZI Prin ţară

DECORUL ÎNSUMEAZĂ PESTE 30 DE CAMIOANE. Abonamentele de acces general pentru Festivalul Untold de la Cluj-Napoca s-au epuizat, ultima şansă pentru cei care doresc să participe sunt abonamentele VIP, vândute în proporţie de peste 90%, şi biletele de o zi, care se vând cu rapiditate. [ Citeste mai departe ]

Viaţa de lângă noi

31 de olimpici care sunt declaraţi deja admişi

31 de olimpici care sunt declaraţi deja admişi

3.058 de candidaţi s-au înscris la concursul de admitere în Universitatea de Medicină şi Farmacie... [ Citeste mai departe ]

Bani & afaceri

România stă prost la deficitul guvernamental, dar bine la gradul de îndatorare

România stă prost la deficitul guvernamental, dar bine la gradul de îndatorare

La nivelul Uniunii Europene, România a avut cel mai mare deficit guvernamental raportat la PIB,... [ Citeste mai departe ]

Fără copyright

Safe-ul lui Daea și memorialul instituțional al „rotativei”

Safe-ul lui Daea și memorialul instituțional al „rotativei”

Ministerul Agriculturii a prezentat într-o conferință de presă bilanțul președinției Consiliului... [ Citeste mai departe ]

Răsfoiţi! Merită

La hotelul Bertram (Miss Marple) - Agatha Christie

Când Miss Marple vine în vacanţă la Londra, găseşte la hotelul Bertram ceea ce caută: decor tradiţional, servicii impecabile, brioşe pregătite ca pe vremuri şi amintirile copilăriei.

[ Vezi toate ]

Magazin

După 26 de ani

După 26 de ani

O femeie din Statele Unite a declarat că încearcă să rezolve un mister fascinant după ce o carte... [ Citeste mai departe ]

Pilula de sănătate

Nu a fost asigurată mentenanţa cardurilor de sănătate

Nu a fost asigurată mentenanţa cardurilor de sănătate

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat că speră ca de luni sistemul informatic al... [ Citeste mai departe ]
banca

Parteneri pentru AZI

amos SensoTV ampress