În Politică AZI

10 explicaţii, 10 consecinţe

14 decembrie 2016  16:00| În Politică | Politică
10 explicaţii, 10 consecinţe

Duminică, cetăţenii români şi-au manifestat voinţa prin vot. Mesajul urnelor a fost clar: societatea aşteaptă revenirea la normalitate. Suntem obosiţi de interminabilele conflicte, greu de înţeles şi de acceptat, scrie fostul premier pe blogul personal.

În cele ce urmează, vă propun câteva sugestii pentru a explica, pe scurt, rezultatele alegerile parlamentare:

1. Revoluţia majorităţii tăcute. Prin rezultatul alegerilor parlamentare, România se înscrie în rândul ţărilor din spaţiul lumii euro-atlantice în care au avut loc „revoluţii ale majorităţii tăcute“, realizate în numele suveranismului. Alegerile relativ recente din Polonia, Slovacia, Statele Unite ale Americii ori referendumul pentru Brexit au scos la lumină nemulţumirea populaţiei faţă de consecinţele globalizării/integrării europene. În România, aşa-zisul „guvern tehnocrat“ a fost perceput drept instrumentul prin care interesele Marilor Puteri şi ale companiilor multinaţionale prevalează în faţa celor naţionale. Această revoltă a „societăţii anonime şi tăcute“ nu are, în principal, o componentă etnică pentru a fi naţionalistă, ci este determinată de efectele socio-economice ale apartenenţei noastre la Uniunea Europeană. Nu este o reacţie de excludere a străinilor, ci de redobândire a suveranităţii şi controlului asupra politicilor naţionale (suveranism).

2. Blam pentru băsismul lui Iohannis. Rezultatul alegerilor reprezintă un masiv vot de blam împotriva „regimului Iohannis“, a cărui esenţă nu este altceva decât continuarea regimului Băsescu, faţă de care 7,4 milioane de cetăţeni şi-au manifestat dezaprobarea la referendumul din 2012. Retorica găunoasă a „statului de drept“ prin care sunt mascate, în fapt, tot mai multe abuzuri politico-judiciare a provocat şi ea furia unei bune părţi din societate.

3. PSD cucereşte urbanul. Este meritul lui Liviu Dragnea de a fi construit o strategie de campanie adecvată la starea societăţii şi situaţia internă din PSD. Social-democraţii şi-au extins bazinul electoral şi în spaţiul urban mare, chiar dacă potenţialul din mediul rural nu a fost fructificat integral. Dacă PSD ar fi insistat mai mult asupra nevoii de justiţie socială ar fi putut obţine un scor şi mai mare.

4. Mitul „Eroului salvator“. PNL nu a învăţat din experienţa nefastă a epocii Băsescu, acceptând transformarea docilă într-un partid prezidenţial inert şi lipsit de vitalitate. Faptul că PNL şi-a construit întreaga campanie electorală pe mitul „Eroului Salvator“, încarnat caricatural de Dacian Cioloş, luat cu împrumut şi împărţit cu un partid anti-sistem (USR), a întărit electoratului impresia de improvizaţie, amatorism şi oportunism în legătură cu „partidul Brătienilor şi al lui Blaga&Co!“

5. Utopia anti-politicii. Votul anti-sistem a luat în România diverse forme, naţionalistă prin PRM, populistă prin Partidul Poporului „Dan Diaconescu“. Este o noutate încarnarea opţiunii anti-sistem printr-un partid elitist ieşit din „spuma societăţii civile şi a intelighenţiei“, USR. Integrarea acestuia în viaţa parlamentară va însemna, cel mai probabil, sfârşitul utopiei anti-politice.

6. RTV şi-a sabotat propriul partid. În parlament au intrat şi cele două partide de personalităţi, ALDE şi PMP. Partidul domnului Tăriceanu nu a obţinut un scor mai mare nu doar pentru că nu are o infrastructură politică extinsă, ci şi pentru că a existat un vot util acordat PSD-ului de către cei care resping regimul Băsescu-Iohannis. Este posibil ca ALDE să-şi mărească numărul de membri cu alţi liberali şi, în felul acesta, să se refacă ideea USL-ului. De cealaltă parte, Traian Băsescu a devenit senator pentru că în societate mai există opţiuni reziduale pentru fostul preşedinte. O parte din adepţii „băsismului“ au preferat originalul, şi nu copiile imperfecte reprezentate de PNL şi USR. Oricum, paradoxal, o televiziune de ştiri a reuşit să-l „bage“ pe Băsescu în Parlament, oferindu-i o tribună de exprimare, în timp ce şi-a sabordat propriul partid, competitor pe acelaşi electorat.

7. UDMR, cu un pas înainte. „Reconcilierea ungaro-ungară“ dintre UDMR şi FIDESZ a împiedicat divizarea voturilor etnicilor maghiari. UDMR nu mai este singurul „partid-balama“, însă politicienii maghiari sunt cei care au redactat „ghidul de utilizare“ pentru astfel de actori politici în cadrul coaliţiilor, încă din 1996.

8. Revoluţia Facebook n-a avut motivaţie. După cum arată cele mai serioase cercetări din domeniul social media, instrumentele din platforma Web 2.0 au o influenţă limitată, determinată de contextul socio-politic. Mult-aşteptata „revoluţie Facebook reloaded“ nu s-a întâmplat dintr-un motiv foarte simplu: nu a existat o motivaţie autentică. Majoritatea tineretului nu a dorit să participe la o mascaradă politică, nu s-a lăsat înşelat de strategiile de mobilizare exersate atât în alegerile prezidenţiale din 2014 cât şi după incendiul din Clubul Colectiv.

9. Mitul „diasporei salvatoare“ s-a spulberat! Românii aflaţi în diaspora au votat în linia votului de la alegerile parlamentare precedente şi nu au putut produce o schimbare a trendurilor politice din ţară. Un alt eşec a fost cel al votului prin corespondenţă. La fel, mitul votului de dreapta din Transilvania.

10. Orăşenii afectaţi de globalizare. Chiar dacă prezenţa la vot, raportată la un corp electoral ce pare a fi supraestimat, este redusă, alegerile parlamentare sunt reprezentative pentru structura politică şi socială a României. Absenteismul a fost tot o formă de manifestare a opţiunii politice, chiar dacă nu una dezirabilă. Faptul că alegătorii din mediul urban au participat la procesul electoral într-o proporţie mai mare decât cei din mediul rural poate fi explicat tocmai ca o reacţie la consecinţele negative ale globalizării, care îi afectează pe orăşeni într-o mai mare măsură.

Consecinţe şi perspective

1. Dragnea să conducă Guvernul. După doar un an, România reintră sub auspiciile regimului de coabitare preşedinte-premier. Experienţa noastră este preponderent negativă, cauza principală fiind dorinţa preşedintelui, flancat de partidul din care provine şi de instituţii cu trei iniţiale, de a controla guvernarea ţării. Aşa s-a întâmplat cu guvernele Tăriceanu II (2007-8) şi Ponta. Au rezultat două suspendări ale preşedintelui Băsescu şi o naţiune divizată. Tocmai pentru a evita noi conflicte, Klaus Iohannis ar trebui să accepte fără nicio împotrivire conducerea guvernului de către liderul partidului care a câştigat alegerile. Aici nu este o chestiune de persoane sau de chimie personală, ci de un elementar bun-simţ democratic. Liviu Dragnea este dator să preia conducerea cabinetului, tocmai pentru a asigura eficienţa guvernării.

2. Cu sau fără UDMR? Apare o întrebare: alături de ALDE, în guvernarea PSD ar trebui cooptată şi UDMR? S-ar putea susţine că guvernarea ar fi mai stabilă şi s-ar putea elimina astfel unul din elementele de destabilizare politică, folosit de actori statali de la Vestul şi Estul României. Mai ales în perspectiva sărbătoririi Centenarului din 2018. Poate că majoritatea celor care au votat PSD nu îşi doresc acest lucru, dar realismul politic ar putea sugera că UDMR ar putea fi utilă guvernării.

3. Fără proiecte grandioase. Conducerea PSD ar trebui să înveţe din erorile guvernării USL şi să nu le mai repete. Este esenţial ca PSD să cântărească bine ce doreşte să realizeze în cadrul guvernării, să-şi stabilească priorităţile şi mai ales resursele. În opinia mea, guvernarea PSD nu ar trebui să cadă în capcana Proiectelor Grandioase, dificil de realizat într-un regim de coabitare. De exemplu, nu ştiu dacă, în primă fază, ar fi înţelept ca PSD să intre în logica modificării Constituţiei. Reamintesc ca pentru adoptarea unei legi de revizuire este necesară o majoritate de două treimi. Trecerea la un regim parlamentar clasic, cu un preşedinte ales de parlament, va fi greu de acceptat şi de realizat. Singura transformare importantă care necesită modificarea Constituţiei este reorganizarea administrativ-teritorială, dar reluarea acestei teme în actuala situaţie regională pare a fi inoportună. Conflictele politice nu îşi află cauza principală în Constituţie, ci în cultura noastră politică!

4. Răspunderea magistraţilor. Realizarea unui autentic mecanism de control şi echilibru al puterilor în stat nu necesită modificări de substanţă ale Constituţiei. Este însă nevoie de introducerea unor reale garanţii că drepturile şi libertăţile fundamentale sunt garantate iar răspunderea pentru „malpraxis judiciar“ este efectivă.

5. Dinamizarea economiei. Pentru PSD, principala provocare a guvernării va fi – în opinia mea – să găsească un echilibru între creşterea economică şi distribuirea rezultatelor acesteia în societate. Inegalitatea socială a crescut în ultimii ani, nu doar în România, ci şi în mare parte din Europa. Reducerea sărăciei extreme şi a marginalizării sociale ar trebui să constituie preocupări strategice pentru guvernul PSD. Dar prima prioritate ar trebui să fie dinamizarea economiei pentru a obţine resurse suplimentare pentru proiectele sociale.

6. Recrearea politicii externe. Marea provocare pentru PSD va fi recrearea unei autentice politici externe a României. Evoluţiile regionale şi relaţiile fluctuante dintre Marile Puteri nu şi-au găsit o reflectare adecvată în politica noastră internaţională, care este inerţială şi predominant reactivă. Mesajul de redobândire a identităţii naţionale transmis de alegători duminică ar trebui să dobândească un conţinut şi printr-o politică externă inovativă şi curajoasă. Nu se pune problema resetării opţiunilor strategice, ci doar depăşirea mimetismului vecin cu slugărnicia. Dacă noi înşine nu ne respectăm şi ne interiorizăm complexe de vinovăţie şi inferioritate, ceilalţi vor considera că suntem destul de slabi pentru a încerca să pună în discuţie teme pe care le consideram rezolvate. Desigur, România nu trebuie să aibă două politici externe, una a Preşedintelui şi una a Guvernului, însă cabinetul PSD nici nu trebuie să rămână blocat în dogmele actualei politici externe.

7. Gestionarea aşteptărilor. Marea problemă pentru orice nouă guvernare este gestionarea aşteptărilor populaţiei. Dacă pentru cetăţeni este evident faptul că exerciţiul guvernării este unul planificat, ordonat şi coerent, nu haotic şi improvizat, nemulţumirile nu ating cote critice. Comunicarea rezultatelor şi explicarea amânărilor, eşecurilor trebuie să fie o preocupare constantă.

8. Reabilitarea Parlamentului. Instituţia parlamentară trebuie revitalizată şi recredibilizată. Numărul imens de nou-intraţi în legislativ poate fi o sursă majoră de indisciplină şi conflicte politice. Majoritatea parlamentară are nevoie de un calendar legislativ cât mai bine articulat, astfel încât numărul ordonanţelor de urgenţă să fie cât mai mic. Grupurile parlamentare nu trebuie să fie folosite doar ca o maşină de vot, ci fiecărui parlamentar trebuie să i se dea un sens al activităţii sale.

9. Rezistenţă la demonizarea PSD. Deşi noua opoziţie parlamentară este divizată şi în conflict, este de aşteptat să devină tot mai agresivă, scopul fiind răsturnarea guvernării PSD după alegerile prezidenţiale din 2019. După reţeta obişnuită, reţeaua de sateliţi din „societatea civilă“ va încerca să determine noi condiţionalităţi externe pentru România. Demonizarea PSD a început deja iar social-democraţii trebuie să se pregătească şi pentru această confruntare.

10. Reînnoire doctrinară. O eroare frecventă a partidelor este de a neglija activitatea politică în momentul ajungerii la guvernare. Relaţia cu militanţii partidului trebuie continuată, iar activitatea din Departamente reluată, deoarece de acolo pot veni multe idei bune pentru guvernare. Este esenţial ca PSD să se menţină deschis către societate, să-i cunoască aşteptările pentru a le putea rezolva. Se simte nevoia unor noi documente doctrinare prin care să fie clarificate poziţiile de principiu ale PSD faţă de noile provocări interne şi faţă de noul mediu internaţional. Succes noului guvern şi echipei PSD!“ (Subtitlurile aparţin redacţiei).

  • prin lume
  • stat de drept
  • in economie
  • politica
  • actualitate
  • intro2

20 noiembrie 2017

AZI Piaţa ştirilor de azi

CELE MAI MULTE SUNT PENTRU MUNCITORI. Agenţii economici oferă, azi, la nivel naţional, 24.814 de locuri de muncă, potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). [ Citeste mai departe ]

20 noiembrie 2017

AZI Prin Lume

ÎN GRECIA SE ANUNŢĂ PLOI ÎN CONTINUARE. Bilanţul inundaţiilor produse la periferia Atenei a ajuns la 20 de morţi, alte două persoane sunt date dispărute, au anunţat autorităţile din Grecia. Guvernul elen a decretat stare de urgenţă în zonele puternic afectate, informează The Associated Press. [ Citeste mai departe ]

20 noiembrie 2017

AZI Stat de drept

CONDUCEA MINISTERUL CÂND A FOST RETRASĂ PLÂNGEREA ÎN PROCESUL DE RECUPERARE A BAZEI SPORTIVE. Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei, a fost audiat, astăzi, la sediul DNA pentru în calitate de martor în dosarul „Baza Cutezătorii”. [ Citeste mai departe ]

20 noiembrie 2017

AZI În cultură

10 UNIVERSITĂŢI DE TEATRU DIN ŢARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE. În perioada 20-26 noiembrie 2017, Universitatea de Arte din Târgu-Mureş va organiza, pe scena Teatrului Studio şi a Teatrului Studio 2.1, Festivalul Internaţional Studio 2017 – întâlnirea şcolilor de teatru, festival la care vor participa zece universităţi de teatru din ţară şi din străinătate. [ Citeste mai departe ]

20 noiembrie 2017

AZI Prin ţară

PRIMA DIN ROMÂNIA. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) a inaugurat, astăzi, în satul gălăţean Izvoarele, prima unitate de cercetare a cutremurelor de suprafaţă din România, o investiţie de aproximativ 400.000 de euro, finanţată de Guvern, prin Ministerul Cercetării şi Inovării, şi de o companie de exploatări petroliere, potrivit Agerpres. [ Citeste mai departe ]

Viaţa de lângă noi

335.000 de stejari, câte unul pentru fiecare erou din Primul Război Mondial

335.000 de stejari, câte unul pentru fiecare erou din Primul Război Mondial

Aproape 50.000 de stejari au fost plantaţi, sâmbătă, în memoria eroilor căzuţi căzuţi în luptele... [ Citeste mai departe ]

Bani & afaceri

BVB face 22 de ani de la prima tranzacţie

BVB face 22 de ani de la prima tranzacţie

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a fost redeschisă în 1995. Pe 20 noiembrie 1995, au fost... [ Citeste mai departe ]

Efemeride

La muncă, nu pe Facebook

La muncă, nu pe Facebook

Angajaţii Primăriei Darabani, judeţul Botoşani, nu mai au acces la reţelele de socializare, după... [ Citeste mai departe ]

Fără copyright

Autodenunţ

Autodenunţ

Mult iubită şi stimată Codruţa Kovesi, [ Citeste mai departe ]

Răsfoiţi! Merită

Pivniţele Vaticanului - Andre Gide

Povestirea lui Gide îl poartă pe cititor prin câteva capitale europene în compania unor sfinţi, aventurieri şi hoţi de buzunare.

[ Vezi toate ]

Magazin

„Frunza lui Napoleon

„Frunza lui Napoleon" costă 625.000 de euro

Interesul arătat de colecţionari faţă de obiectele care i-au aparţinut împăratului Napoleon I nu... [ Citeste mai departe ]

Pilula de sănătate

Două vaccinuri experimentale împotriva virusului Ebola

Două vaccinuri experimentale împotriva virusului Ebola

Două vaccinuri experimentale împotriva virusului Ebola au fost testate cu rezultate promiţătoare,... [ Citeste mai departe ]
Afcn small
banca

Parteneri pentru AZI

amos SensoTV ampress