În Politică AZI

10 explicaţii, 10 consecinţe

14 decembrie 2016  16:00| În Politică | Politică
10 explicaţii, 10 consecinţe

Duminică, cetăţenii români şi-au manifestat voinţa prin vot. Mesajul urnelor a fost clar: societatea aşteaptă revenirea la normalitate. Suntem obosiţi de interminabilele conflicte, greu de înţeles şi de acceptat, scrie fostul premier pe blogul personal.

În cele ce urmează, vă propun câteva sugestii pentru a explica, pe scurt, rezultatele alegerile parlamentare:

1. Revoluţia majorităţii tăcute. Prin rezultatul alegerilor parlamentare, România se înscrie în rândul ţărilor din spaţiul lumii euro-atlantice în care au avut loc „revoluţii ale majorităţii tăcute“, realizate în numele suveranismului. Alegerile relativ recente din Polonia, Slovacia, Statele Unite ale Americii ori referendumul pentru Brexit au scos la lumină nemulţumirea populaţiei faţă de consecinţele globalizării/integrării europene. În România, aşa-zisul „guvern tehnocrat“ a fost perceput drept instrumentul prin care interesele Marilor Puteri şi ale companiilor multinaţionale prevalează în faţa celor naţionale. Această revoltă a „societăţii anonime şi tăcute“ nu are, în principal, o componentă etnică pentru a fi naţionalistă, ci este determinată de efectele socio-economice ale apartenenţei noastre la Uniunea Europeană. Nu este o reacţie de excludere a străinilor, ci de redobândire a suveranităţii şi controlului asupra politicilor naţionale (suveranism).

2. Blam pentru băsismul lui Iohannis. Rezultatul alegerilor reprezintă un masiv vot de blam împotriva „regimului Iohannis“, a cărui esenţă nu este altceva decât continuarea regimului Băsescu, faţă de care 7,4 milioane de cetăţeni şi-au manifestat dezaprobarea la referendumul din 2012. Retorica găunoasă a „statului de drept“ prin care sunt mascate, în fapt, tot mai multe abuzuri politico-judiciare a provocat şi ea furia unei bune părţi din societate.

3. PSD cucereşte urbanul. Este meritul lui Liviu Dragnea de a fi construit o strategie de campanie adecvată la starea societăţii şi situaţia internă din PSD. Social-democraţii şi-au extins bazinul electoral şi în spaţiul urban mare, chiar dacă potenţialul din mediul rural nu a fost fructificat integral. Dacă PSD ar fi insistat mai mult asupra nevoii de justiţie socială ar fi putut obţine un scor şi mai mare.

4. Mitul „Eroului salvator“. PNL nu a învăţat din experienţa nefastă a epocii Băsescu, acceptând transformarea docilă într-un partid prezidenţial inert şi lipsit de vitalitate. Faptul că PNL şi-a construit întreaga campanie electorală pe mitul „Eroului Salvator“, încarnat caricatural de Dacian Cioloş, luat cu împrumut şi împărţit cu un partid anti-sistem (USR), a întărit electoratului impresia de improvizaţie, amatorism şi oportunism în legătură cu „partidul Brătienilor şi al lui Blaga&Co!“

5. Utopia anti-politicii. Votul anti-sistem a luat în România diverse forme, naţionalistă prin PRM, populistă prin Partidul Poporului „Dan Diaconescu“. Este o noutate încarnarea opţiunii anti-sistem printr-un partid elitist ieşit din „spuma societăţii civile şi a intelighenţiei“, USR. Integrarea acestuia în viaţa parlamentară va însemna, cel mai probabil, sfârşitul utopiei anti-politice.

6. RTV şi-a sabotat propriul partid. În parlament au intrat şi cele două partide de personalităţi, ALDE şi PMP. Partidul domnului Tăriceanu nu a obţinut un scor mai mare nu doar pentru că nu are o infrastructură politică extinsă, ci şi pentru că a existat un vot util acordat PSD-ului de către cei care resping regimul Băsescu-Iohannis. Este posibil ca ALDE să-şi mărească numărul de membri cu alţi liberali şi, în felul acesta, să se refacă ideea USL-ului. De cealaltă parte, Traian Băsescu a devenit senator pentru că în societate mai există opţiuni reziduale pentru fostul preşedinte. O parte din adepţii „băsismului“ au preferat originalul, şi nu copiile imperfecte reprezentate de PNL şi USR. Oricum, paradoxal, o televiziune de ştiri a reuşit să-l „bage“ pe Băsescu în Parlament, oferindu-i o tribună de exprimare, în timp ce şi-a sabordat propriul partid, competitor pe acelaşi electorat.

7. UDMR, cu un pas înainte. „Reconcilierea ungaro-ungară“ dintre UDMR şi FIDESZ a împiedicat divizarea voturilor etnicilor maghiari. UDMR nu mai este singurul „partid-balama“, însă politicienii maghiari sunt cei care au redactat „ghidul de utilizare“ pentru astfel de actori politici în cadrul coaliţiilor, încă din 1996.

8. Revoluţia Facebook n-a avut motivaţie. După cum arată cele mai serioase cercetări din domeniul social media, instrumentele din platforma Web 2.0 au o influenţă limitată, determinată de contextul socio-politic. Mult-aşteptata „revoluţie Facebook reloaded“ nu s-a întâmplat dintr-un motiv foarte simplu: nu a existat o motivaţie autentică. Majoritatea tineretului nu a dorit să participe la o mascaradă politică, nu s-a lăsat înşelat de strategiile de mobilizare exersate atât în alegerile prezidenţiale din 2014 cât şi după incendiul din Clubul Colectiv.

9. Mitul „diasporei salvatoare“ s-a spulberat! Românii aflaţi în diaspora au votat în linia votului de la alegerile parlamentare precedente şi nu au putut produce o schimbare a trendurilor politice din ţară. Un alt eşec a fost cel al votului prin corespondenţă. La fel, mitul votului de dreapta din Transilvania.

10. Orăşenii afectaţi de globalizare. Chiar dacă prezenţa la vot, raportată la un corp electoral ce pare a fi supraestimat, este redusă, alegerile parlamentare sunt reprezentative pentru structura politică şi socială a României. Absenteismul a fost tot o formă de manifestare a opţiunii politice, chiar dacă nu una dezirabilă. Faptul că alegătorii din mediul urban au participat la procesul electoral într-o proporţie mai mare decât cei din mediul rural poate fi explicat tocmai ca o reacţie la consecinţele negative ale globalizării, care îi afectează pe orăşeni într-o mai mare măsură.

Consecinţe şi perspective

1. Dragnea să conducă Guvernul. După doar un an, România reintră sub auspiciile regimului de coabitare preşedinte-premier. Experienţa noastră este preponderent negativă, cauza principală fiind dorinţa preşedintelui, flancat de partidul din care provine şi de instituţii cu trei iniţiale, de a controla guvernarea ţării. Aşa s-a întâmplat cu guvernele Tăriceanu II (2007-8) şi Ponta. Au rezultat două suspendări ale preşedintelui Băsescu şi o naţiune divizată. Tocmai pentru a evita noi conflicte, Klaus Iohannis ar trebui să accepte fără nicio împotrivire conducerea guvernului de către liderul partidului care a câştigat alegerile. Aici nu este o chestiune de persoane sau de chimie personală, ci de un elementar bun-simţ democratic. Liviu Dragnea este dator să preia conducerea cabinetului, tocmai pentru a asigura eficienţa guvernării.

2. Cu sau fără UDMR? Apare o întrebare: alături de ALDE, în guvernarea PSD ar trebui cooptată şi UDMR? S-ar putea susţine că guvernarea ar fi mai stabilă şi s-ar putea elimina astfel unul din elementele de destabilizare politică, folosit de actori statali de la Vestul şi Estul României. Mai ales în perspectiva sărbătoririi Centenarului din 2018. Poate că majoritatea celor care au votat PSD nu îşi doresc acest lucru, dar realismul politic ar putea sugera că UDMR ar putea fi utilă guvernării.

3. Fără proiecte grandioase. Conducerea PSD ar trebui să înveţe din erorile guvernării USL şi să nu le mai repete. Este esenţial ca PSD să cântărească bine ce doreşte să realizeze în cadrul guvernării, să-şi stabilească priorităţile şi mai ales resursele. În opinia mea, guvernarea PSD nu ar trebui să cadă în capcana Proiectelor Grandioase, dificil de realizat într-un regim de coabitare. De exemplu, nu ştiu dacă, în primă fază, ar fi înţelept ca PSD să intre în logica modificării Constituţiei. Reamintesc ca pentru adoptarea unei legi de revizuire este necesară o majoritate de două treimi. Trecerea la un regim parlamentar clasic, cu un preşedinte ales de parlament, va fi greu de acceptat şi de realizat. Singura transformare importantă care necesită modificarea Constituţiei este reorganizarea administrativ-teritorială, dar reluarea acestei teme în actuala situaţie regională pare a fi inoportună. Conflictele politice nu îşi află cauza principală în Constituţie, ci în cultura noastră politică!

4. Răspunderea magistraţilor. Realizarea unui autentic mecanism de control şi echilibru al puterilor în stat nu necesită modificări de substanţă ale Constituţiei. Este însă nevoie de introducerea unor reale garanţii că drepturile şi libertăţile fundamentale sunt garantate iar răspunderea pentru „malpraxis judiciar“ este efectivă.

5. Dinamizarea economiei. Pentru PSD, principala provocare a guvernării va fi – în opinia mea – să găsească un echilibru între creşterea economică şi distribuirea rezultatelor acesteia în societate. Inegalitatea socială a crescut în ultimii ani, nu doar în România, ci şi în mare parte din Europa. Reducerea sărăciei extreme şi a marginalizării sociale ar trebui să constituie preocupări strategice pentru guvernul PSD. Dar prima prioritate ar trebui să fie dinamizarea economiei pentru a obţine resurse suplimentare pentru proiectele sociale.

6. Recrearea politicii externe. Marea provocare pentru PSD va fi recrearea unei autentice politici externe a României. Evoluţiile regionale şi relaţiile fluctuante dintre Marile Puteri nu şi-au găsit o reflectare adecvată în politica noastră internaţională, care este inerţială şi predominant reactivă. Mesajul de redobândire a identităţii naţionale transmis de alegători duminică ar trebui să dobândească un conţinut şi printr-o politică externă inovativă şi curajoasă. Nu se pune problema resetării opţiunilor strategice, ci doar depăşirea mimetismului vecin cu slugărnicia. Dacă noi înşine nu ne respectăm şi ne interiorizăm complexe de vinovăţie şi inferioritate, ceilalţi vor considera că suntem destul de slabi pentru a încerca să pună în discuţie teme pe care le consideram rezolvate. Desigur, România nu trebuie să aibă două politici externe, una a Preşedintelui şi una a Guvernului, însă cabinetul PSD nici nu trebuie să rămână blocat în dogmele actualei politici externe.

7. Gestionarea aşteptărilor. Marea problemă pentru orice nouă guvernare este gestionarea aşteptărilor populaţiei. Dacă pentru cetăţeni este evident faptul că exerciţiul guvernării este unul planificat, ordonat şi coerent, nu haotic şi improvizat, nemulţumirile nu ating cote critice. Comunicarea rezultatelor şi explicarea amânărilor, eşecurilor trebuie să fie o preocupare constantă.

8. Reabilitarea Parlamentului. Instituţia parlamentară trebuie revitalizată şi recredibilizată. Numărul imens de nou-intraţi în legislativ poate fi o sursă majoră de indisciplină şi conflicte politice. Majoritatea parlamentară are nevoie de un calendar legislativ cât mai bine articulat, astfel încât numărul ordonanţelor de urgenţă să fie cât mai mic. Grupurile parlamentare nu trebuie să fie folosite doar ca o maşină de vot, ci fiecărui parlamentar trebuie să i se dea un sens al activităţii sale.

9. Rezistenţă la demonizarea PSD. Deşi noua opoziţie parlamentară este divizată şi în conflict, este de aşteptat să devină tot mai agresivă, scopul fiind răsturnarea guvernării PSD după alegerile prezidenţiale din 2019. După reţeta obişnuită, reţeaua de sateliţi din „societatea civilă“ va încerca să determine noi condiţionalităţi externe pentru România. Demonizarea PSD a început deja iar social-democraţii trebuie să se pregătească şi pentru această confruntare.

10. Reînnoire doctrinară. O eroare frecventă a partidelor este de a neglija activitatea politică în momentul ajungerii la guvernare. Relaţia cu militanţii partidului trebuie continuată, iar activitatea din Departamente reluată, deoarece de acolo pot veni multe idei bune pentru guvernare. Este esenţial ca PSD să se menţină deschis către societate, să-i cunoască aşteptările pentru a le putea rezolva. Se simte nevoia unor noi documente doctrinare prin care să fie clarificate poziţiile de principiu ale PSD faţă de noile provocări interne şi faţă de noul mediu internaţional. Succes noului guvern şi echipei PSD!“ (Subtitlurile aparţin redacţiei).

  • om azi
  • prin lume
  • sport
  • intro istoric

25 aprilie 2017

AZI Piaţa ştirilor de azi

EXPOZIŢII. Pe 1 mai, Muzeul Naţional Cotroceni va fi deschis vizitatorilor. Programul de vizitare va fi între orele 9.30 şi 16.00. [ Citeste mai departe ]

25 aprilie 2017

AZI Prin Lume

„SĂ OPRIM MOSCOVA!“. Aproximativ 2.000 de oameni s-au strâns, luni seara, în apropierea Ambasadei ruse de la Budapesta, pentru a protesta faţă de ceea ce ei consideră ca fiind o creştere a influenţei Moscovei în Ungaria şi faţă de tendinţele autoritare ale premierului Viktor Orban, relatează The Associated Press şi MTI. [ Citeste mai departe ]

25 aprilie 2017

AZI Stat de drept

PRIMESC TOTUŞI REDUCEREA DACĂ AU SPUS ADEVĂRUL. Astăzi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut loc un nou termen în dosarul în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat de instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajarea a două membre de partid la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Completul ÎCCJ a respins cererile a patru inculpaţi din acest dosar de a fi judecaţi prin procedura simplificată. [ Citeste mai departe ]

25 aprilie 2017

AZI În cultură

CRISTI PUIU, MARELE ÎNVINGĂTOR. Filmul „Sieranevada”, în regia lui Cristi Puiu, a fost recompensat, ieri seara, în cadrul Galei Naţionale UCIN, cu Marele Premiu şi Trofeul Uniunii Cineaştilor din România, dar şi cu premiile pentru regie şi pentru scenariu. [ Citeste mai departe ]

25 aprilie 2017

AZI Prin ţară

„ÎN SITUAŢII EXTREME”, AMENZI CUPRINSE ÎNTRE 500 ŞI 2.500 DE LEI. După ce două adolescente din Slatina şi Drobeta-Turnu Severin au vandalizat, în luna aprilie, Coloana Infinitului, scriindu-şi numele pe opera lui Constantin Brâncuşi, în şedinţa de luni a Consiliul Local al municipiului Târgu-Jiu a fost aprobată instituirea unor reguli pentru protejarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”. Proiectul a fost aprobat cu 12 voturi pentru şi 5 împotrivă, potrivit Mediafax. [ Citeste mai departe ]

Viaţa de lângă noi

Eroare umană

Eroare umană

Alpinistul arădean Zsolt Torok, cu o experienţă de 30 de ani, a comentat tragedia produsă în... [ Citeste mai departe ]

Bani & afaceri

Plângeri penale împotriva căpuşelor de la Hidroelectrica

Plângeri penale împotriva căpuşelor de la Hidroelectrica

Karoly Borbely, directorul de strategie al Hidroelectrica a declarat că aceasta a făcut peste 50... [ Citeste mai departe ]

Efemeride

Fiecare în ritmul lui

Fiecare în ritmul lui

Premierul Sorin Grindeanu a afirmat marţi că a avut, în ultima vreme, foarte multe discuţii cu... [ Citeste mai departe ]

Fără copyright

Numărătoarea inversă a Codruţei

Numărătoarea inversă a Codruţei

Numărătoarea inversă a zilelor care i-au mai rămas Codruţei Kovesi în fruntea DNA a început odată... [ Citeste mai departe ]

Răsfoiţi! Merită

Batalion de marş - Sven Hassel

Romanul, apărut în 1962, este o frântură din povestea începută de Sven Hassel în „Legiunea Blestemaţilor”. Autorul ne introduce direct în acţiunea romanului continuând şirul de întâmplări uimitoare, uneori haioase, alteori macabre din viaţa sa şi a camarazilor săi de suferinţă în timpul celui de-al II-lea Război Mondial.

[ Vezi toate ]

Magazin

Adevăr sau ficţiune?

Adevăr sau ficţiune?

Foşti astronauţi ai Agenţiei Spaţiale Americane susţin că, în timpul sau chiar înaintea... [ Citeste mai departe ]

Pilula de sănătate

Cum să ne protejăm ficatul

Cum să ne protejăm ficatul

Ficatul este un organ vital, fiind responsabil de numeroase funcţii metabolice şi regulatoare.... [ Citeste mai departe ]
Afcn small
banca

Parteneri pentru AZI

amos SensoTV ampress