Editoriale AZI

Procesul 22 aprilie–15 iunie 1990

14 noiembrie 2016  16:45| Editoriale | Octavian Ştireanu
Procesul 22 aprilie–15 iunie 1990

America este bântuită de proteste violente împotriva rezultatului votului de la alegerile prezidenţiale. Este a cincea zi de confruntări în stradă.

România a început să trăiască un astfel de film încă din 1990, după alegerile din 20 mai. Nu e vorba de o banală similitudine, ci de o identitate de metodă: voinţa majorităţii este contestată de voinţa unei minorităţi agresive.

Educaţia democratică care ne-a fost băgată în cap chiar de occidentali în anii 90 ne spune că este absurd ca vreo câteva mii de oameni să protesteze împotriva votului exprimat de câteva zeci de milioane de americani, chiar a doua zi după scrutin. Nimeni nu e naiv să creadă că aceste manifestări sunt spontane, în condiţiile în care, doar cu o zi înainte, aceşti oameni se prezentaseră la urne şi au votat pe cine au vrut.

Din păcate, România a cunoscut multe astfel de manifestări, care, deşi pot avea un conţinut justificat după mintea perdanţilor, sunt absurde în logica democraţiei şi ilegale faţă de ordinea de drept.

Ocuparea Pieţei Universităţii, în 22 aprilie 1990, este un act ilegal. Şi punct. Restul sunt metafore şi ideologii de trotuar. Numai că, atunci, autorităţile statului care trebuia să apere ordinea publică erau prea timorate, destructurate şi dezorganizate pentru a fi capabile să restabilească ordinea de drept. Lucru pe care organizatorii îl ştiau prea bine, procedând în consecinţă.

Procurorii anchetează acum reacţia publică din 13-15 iunie. Dar istoria nu poate fi fracturată. Procurorii au datoria să ancheteze nu doar efectele, ci mai ales cauzele care au dus la conflictele de stradă din acele zile. Orice infracţiune trebuie cercetată în legătură cu împrejurările în care s-a produs şi pornind de la cauzele care au determinat-o. Dacă procuratura, redeschizând dosarul respectiv, aplică evenimentelor din 13-15 iunie standardele şi codurile penale de acum, atunci trebuie să le aplice întocmai şi pentru toate împrejurările care au precedat respectivele evenimente. Altfel spus, procuratura are datoria să răspundă la un lucru simplu: dacă ocuparea timp de peste 50 de zile a unui spaţiu public, fără niciun fel de autorizaţie, în chiar centrul Capitaliei, a fost sau nu un act ilegal. Anchetatorii nu pot să ocolească răspunsul la această întrebare fără a da seamă în faţa istoriei.

Este limpede că o acţiune în forţă precum a fost ocuparea Pieţei Universităţii este ilegală în orice stat democratic din lumea modernă. Reacţia poliţiei americane din aceste zile este doar dovada cea mai recentă. Nicăieri în lume nu se permite ceea ce şi-a permis timp de peste 50 de zile lumpenul din Piaţa Universităţii, înnobilat de parfumul aristocratic al unor intelectuali speriaţi că-şi vor pierde privilegiile pe care le avuseseră până atunci şi care şi-au folosit tribuna din piaţă pentru a se abona la altele noi, sub noul regim. Ceea ce au şi reuşit.

Absurditatea protestelor anti-Trump vine din faptul că ele s-au organizat chiar a doua zi după victoria clară a republicanului în faţa lui Hillary Clinton.

La fel de absurdă a fost şi continuarea protestelor din Piaţa Universtăţii după alegerile din 20 mai 1990, care dăduseră un verdict clar, recunoscut de toţi controlorii de calitate care ne dădeau atunci legitimaţii de democraţie.

În SUA, zeci de milioane de oameni şi-au exprimat votul, iar acum câteva sute sau mii de protestatari vor să le pună sub semnul întrebării. Analiştii americani spun că acesta este principalul element de identificare al protestelor organizate peste tot în lume de ONG-urile finanţate de miliardarul George Soros. Aşa se explică de ce, în SUA, a fost lansată o Petiţie publică pentru arestarea lui Soros ca fiind autorul, inspiratorul şi finanţatorul acestor manifestaţii care n-au nimic în comun cu democraţia şi ordinea de drept. În America, cineva i-a organizat pe manifestanţi, i-a adunat, le-a transmis mesajul de protest cu intenţia clară de a minimaliza sau chiar a răsturna înfrângerea celui pe care l-a susţinut Soros. Dacă ne amintim, susţinătorii lui Clinton condamnaseră în timpul campaniei intenţia lui Trump de a organiza astfel de proteste în cazul în care va pierde aceste alegeri. Iar acum tocmai ei le organizează.

Similitudinea cu ceea se petrece periodic în România nu este deloc o simplă coincidenţă. Piaţa Universităţii a fost doar un precedent care a generat o adevărată tradiţie a mitingismului de inspiraţie străină cu fonduri aşijderea. Vârfuri s-au înregistrat la referendumul pentru demiterea lui Băsescu, în 2012, şi la protestele de după tragedia de la Colectiv, în 2015. Nu intru aici în detalii. Ceea ce în anii 90 părea doar o explicaţie, acum a devenit certitudine. Presa a început să publice liste de ONG-uri implicate în astfel de manifestaţii de stradă şi finanţate din străinătate, şi să prezinte figurile triste de „deontologi“ pripăşiţi pe la uşile ambasadelor, în speranţa palmării câte unui pişcot cu măsline şi-a unei finanţări „pentru democraţie“.

Procuratura, dacă tot a deschis cutia Pandorei şi vrea să rescrie istoria, atunci trebuie s-o facă în totalitate. Ca avocat al unui stat suveran şi democratic, procuratura are obligaţia să ancheteze toate persoanele, implicaţiile, participaţiile şi ramificaţiile evenimentelor petrecute între 22 aprilie – 20 mai 1990, pe de o parte, şi dintre 21 mai – 15 iunie pe de altă parte.

Procuratura are obligaţia să răspundă la întrebarea în ce măsură Piaţa Universităţii reprezintă pentru istoria recentă a României „un parlament spontan al minorităţii politice din România sau o şezătoare civică“, cum susţin peste timp „ideologii“ acelei mişcări sau, dimpotrivă, a fost o jalnică manifestare ilegală şi antidemocratică, care a dus România spre un tribalism de sorginte medievală, în care dreptatea este a celui care trage mai tare cu praştia în ochii adversarului.
  • prin lume
  • in cultura
  • stat de drept
  • in economie
  • politica
  • actualitate
  • intro istoric

10 decembrie 2018

AZI Piaţa ştirilor de azi

NOUĂ EMISIUNE NUMISMATICĂ BNR. Din 14 decembrie 2018, Banca Naţională a României va lansa, vineri, în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 100 de ani de la naşterea lui Radu Beligan. [ Citeste mai departe ]

10 decembrie 2018

AZI Prin Lume

UN SINGUR MANDAT PENTRU PARLAMENTARI. Peruanii au aprobat, duminică, prin referendum, interzicerea realegerii membrilor actualului Congres (parlament unicameral), una din cele patru reforme constituţionale anticorupţie propuse de preşedintele Martin Vizcarra, relatează AFP. [ Citeste mai departe ]

10 decembrie 2018

AZI Stat de drept

10 ZILE. Preşedintele Comisiei Juridice din Senat, Robert Cazanciuc, a cerut un răgaz de 10 zile pentru votul în cazul cererii de începere a urmării penale a DNA formulată în cazul preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu. Motivul acestei cereri, a spus Cazanciuc, este ca senatorii să aibă timp să citească dosarul lui Tăriceanu. [ Citeste mai departe ]

10 decembrie 2018

AZI În cultură

CENTENARUL MARII UNIRI. Institutul Cultural Român va amplasa, pe 12 decembrie, în oraşul Ashford din Marea Britanie, un monument dedicat Reginei Maria, figură emblematică pentru istoria României. [ Citeste mai departe ]

10 decembrie 2018

AZI Prin ţară

URMEAZĂ ACHIZIŢIA A 50 DE AUTOBUZE HIBRID. Primăria municipiului Galaţi a anunţat că oferta declarată câştigătoare a acordului – cadru având ca obiect „Achiziţie 18 tramvaie noi” este cea depusă de Astra Vagoane Călători. Preţul total al ofertei este de 100.530.000 lei fără T.V.A. pentru 18 tramvaie noi, respectiv 5.585.000 de lei/bucată. Durata acordului-cadru este de 24 de luni. [ Citeste mai departe ]

Viaţa de lângă noi

Încă cinci bebeluşi internaţi la Spitalul Alexandrescu

Încă cinci bebeluşi internaţi la Spitalul Alexandrescu

Încă cinci bebeluşi, născuţi la Maternitatea Giuleşti, au fost internaţi în la Spitalul „Grigore... [ Citeste mai departe ]

Bani & afaceri

Pentru zeci de mii de firme, 2018 a fost ultimul an de activitate

Pentru zeci de mii de firme, 2018 a fost ultimul an de activitate

În primele 10 luni din 2018, 116.952 de firme din România s-au închis ori s-au aflat în... [ Citeste mai departe ]

Efemeride

Europarlamentarul Maria Zoană redefineşte geografia Europei de Est

Europarlamentarul Maria Zoană redefineşte geografia Europei de Est

Europarlamentarul PSD Maria Gabriela Zoană, care a ajuns în Parlamentul European pe locul... [ Citeste mai departe ]

Fără copyright

Drepturile Omului şi Statul de Drept

Drepturile Omului şi Statul de Drept

Românii au făcut o revoluţie pentru a recâştiga drepturile fundamentale de care un regim... [ Citeste mai departe ]

Răsfoiţi! Merită

27 - William Diehl

Un actor, mare admirator al lui Hitler, devine spionul 27, cu misiunea de a împiedica intrarea Statelor Unite în război.

[ Vezi toate ]

Magazin

Scarabei şi pisici mumificate descoperite în situl arheologic de la Saqqara

Scarabei şi pisici mumificate descoperite în situl arheologic de la Saqqara

Şapte morminte care conţineau scarabei şi pisici mumificate, dintre care patru datează de mai... [ Citeste mai departe ]

Pilula de sănătate

Risipa, „boala” sistemelor medicale din Europa

Risipa, „boala” sistemelor medicale din Europa

Un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), arată că aproximativ o... [ Citeste mai departe ]
banca

Parteneri pentru AZI

amos SensoTV ampress