Editoriale AZI

Viața și Piața înainte de 13 iunie

24 decembrie 2016  10:30| Editoriale | Octavian Ştireanu
Viața  și Piața înainte de 13 iunie

În ordine democratică, nu pot fi două unități de măsură. Adică în 1990 era permis ca Piața Universității să fie ocupată timp de aproape două luni și transformată într-o speluncă, dar acum n-ar mai fi! Ori acest lucru era permis și atunci și acum, ori nici atunci nici acum!

Procurorii militari au făcut în preziua Crăciunului anunțul că mai multe personalități care au avut un rol decisiv în Revoluția din decembrie și trecerea României pe calea democrației sunt acuzate de „infracțiuni contra umanității”.

Decizia procurorilor militari are câteva semnificații importante, dincolo de conținutul juridic propriu-zis al alegațiilor lor.

1. Anunțul a fost făcut într-un moment în care acest popor se pregătea să întâmpine Crăciunul, una dintre cele mai frumoase sărbători creștine, asociată cu liniștea, împăcarea, bucuria și seninătatea sufletească. Comunicatul procurorilor exprimă, însă, modul specific în care un stat militarist  înțelege să creeze în țară starea de spirit în care trebuie întâmpinată această sărbătoare. Anunțul putea fi făcut și pe 8 ianuarie, fără ca situația din dosare să se modifice în vreun fel. Dar nu – era musai acum, să aibă oamenii ce ronțăi pe lângă șorici și tobă. Într-un stat militarist, în casele și sufletele oamenilor se intră cu cizma la orice oră din zi și din noapte, arestările se fac vinerea noaptea, mascații dau cu umărul în ușă să facă percheziții la 5 dimineața, că altfel ne pierdem antrenamentul și uităm cine ne conduce!...

2. Decizia procurorilor consfințește faptul că ocuparea ilegală a unui spațiu public, timp de 53 de zile, însoțită de tot felul de comportamente ce frizează promiscuitatea cea mai josnică, este un lucru normal  într-o societate democratică. La Berlin, Paris sau Varșovia, unde s-au mai încercat, în timp, asemenea tentative, pe demonstranți au fost puse tunurile cu apă și bastoanele de cauciuc, fiind risipiți cât ai zice pește. În România, este o mândrie – iată, chiar apărată de lege! - ca, în plin centrul Capitalei, să se instaleze o speluncă din corturi precum sunt acum coloniile de imigranți din Rhodos, din Calais ori de sub podurile de prin Italia.

3. Procurorii militari ignoră succesiunea evenimentelor, începute în 22 aprilie, când s-a ocupat ilegal Piața Universității, și nu țin seamă nici de cauzalitatea în producerea unui lanț infracțional, de relația cauză-efect, despre care se învață în anul I, semestrul I la Drept penal. Pentru procurori, viața începe pe 13 iunie, seara – nici măcar dimineața, când fusesră incendiate sediile unor importante instituții ale statului. Pentru procurorii militari, reținerea unor indivizi care aruncau cu sticle incendiare în clădirea Guvernului și a Televiziunii publice, care-și băteau joc de liniștea unui întreg oraș, se cheamă  „privare de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic”. Care erau, oare, acele motive de ordin politic, în condițiile în care alegerile  tocmai se încheiaseră - procurorii nu ne spun.

4. Intrând pe teritoriul unor aprecieri politice – ce nu le sunt permise, totuși - procurorii militari nu-și pun întrebarea de fond: care este legitimitatea  unor proteste persistente timp de 3 săptămâni după încheierea unor alegeri care fuseseră recunoscute unanim pe plan internațional, inclusiv de dușmanii cei mai înverșunați ai învingătorilor, liderii țărăniști, care-și retrăseseră trupele din Piață a doua zi după alegeri?  Dacă tot fac politică în dosare, procurorii militari ar trebui să răspundă și la astfel de întrebări.

5. Preocupați prea mult să facă politică, procurorii militari uită de logică.     În mai 1990, FSN câștigase alegerile cu 67 la sută – și este total absurd să crezi că deținătorii unui astfel de triumf absolut aveau interesul să-și torpileze victoria, generând violențe de stradă. Refuzând să analizeze în profunzime cauzele și originea celor petrecute în 13-15 iunie, procurorii militari se rezumă la susținerea acestei absurdități: că învingătorii în alegeri și-au creat singuri acele violențe! Caz unic în lume.

6. Viziunea procurorilor militari asupra acelor evenimente echivalează, pe fond, cu o invitație  la anarhie și la reeditarea unor situații similare celei din 1990. Decizia procurorilor arată că situația normală într-o țară democratică este ca rezultatele corecte și omologate ale  unor alegeri să fie contestate prin încălcarea legilor, ocuparea piețelor, atacarea instituțiilor statului ș.a.m.d. Altă concluzie nu poate fi din anunțul făcut de procurori, din momernt ce aceștia nu scot un cuvânt despre problema de fond, despre cauza centrală a tot ceea ce s-a întâmplat atunci – și anume ocuparea ilegală a pieței timp de aproape două luni de zile.

În ordine democratică, nu pot fi două unități de măsură. Adică atunci era permis ca Piața Universității să fie ocupată timp de aproape două luni și transformată într-o speluncă, dar acum n-ar mai fi! Ori acest lucru era permis și atunci și acum, ori nici atunci nici acum!

7. Procurorii  invită, de fapt, la supremația arbitrariului asupra regulii, sugerând că orice protest ilegal devine legitim dacă este orientat împotriva organelor de putere alese democratic. Nu demult, PSD a câștigat cu 45 la sută. Tentative de scoatere în stradă împotriva câștigătorilor în alegeri au fost și acum. Facebook-ul unora s-a încins, dar degeaba, n-au mai avut cărbuni, ca-n ‘90. Dar, potrivit „logicii” procurorilor militari, dacă, acum, s-ar găsi vreunii care să arunce sticle incendiare în clădirea Guvernului sau cea a Televiziunii publice ori să ocupe cu corturi Piața Universității, ei n-ar trebui să pățească nimic.

8. Abordarea de până acum a procurorilor în acest dosar ridică problema funcției sociale a acestei instituții. Procurorii militari dovedesc, dacă nu o intenție, cel puțin o îngustime profesională condamnabilă când decupează faptele pe care le incriminează de două realități majore.

Prima este ruperea faptelor de originea lor. Acele fapte n-ar fi existat fără ocuparea prelungită, abuzivă și ilegală a unui spațiu public. Acea ocupare este o infracțiune cu încadrare juridică simplă şi dincolo de orice dubiu. În ordine logică, juridică și cronologică trebuie cercetați mai întâi cei care se fac vinovați de ocuparea abuzivă și ilegală a Piețeii Universității. Abia apoi cei care, eventual, se fac vinovați de alungarea acestora.

A doua eroare majoră a procurorilor este ruperea evenimentelor de climatul social al producerii lor. Procurorii vorbesc despre „infracțiuni contra umanității”, dar ar trebui analizat mai atent împotriva cărei „umanități” s-au produs presupusele infracțiuni invocate de ei. Împotriva „umanității” adunate în Piața Universității încă din 22 aprilie 1990 și, apoi, a celei rămase după alegerile din 20 mai?

Nu cumva este vorba despre infracțiuni produse în prealabil împotriva umanității mult mai largi reprezentată de populația Capitalei – care era stresată, excedată, obosită, iritată de ceea ce se petrecea prin corturile din Piața Universității? Sau chiar de infracțiuni împotriva umanității din toată România, nevoită să suporte pe obraz pecinginea unei manifestări mizerabile în formele ei suburbane, fără temei legal, fără rost și fără de lege ?

Nu cumva aceste infracțiuni care au afectat, au agresat și au umilit umanitatea mult mai largă a unei întregi națiuni ar trebui cercetate mai întâi, înaintea celor care se referă la „umanitatea” pitulată pe sub corturi? Uită procurorii că intervenţia minerilor a fost privită ca o uşurare de foarte mulţi bucureşteni, agresaţi luni în şir de show-urile din piață?

9. Reacția procurorilor mai arată și tabla de valori care este instalată în România zilelor noastre. Este România lui Mărieș și Macovei, „ctitorii” unei ideologii toxice care a infestat societatea românească și care este pusă în aplicare de un Sistem instaurat de Băsescu și operaționalizat de Kovesi și Coldea. Asta e țara în care trăim. O țară în care etalonul de căpătâi, calea, lumina, adevărul și viața sunt întruchipate de cetățeanul Mărieș. Nimeni și nimic nu mai contează în țara asta, indiferent de contribuțiile decisive pe care le-au avut la istoria ei recentă oameni importanți ai nației sau de valorile pe care aceștia  le reprezintă.

Suntem în țara lui Mărieș – și să nu ne mai mirăm că tot mai mulți o iau la fugă de aici, încotro văd cu ochii.

Care români dintre milioanele plecați în străinătate ar reveni într-o țară ca asta?

P.S. Cu sau fără legătură cu cele de mai sus: știați că Slobodan Milosevic a fost achitat, anul acesta, de către Tribunalul International pentru Iugoslavia, de la Haga, de acuzațiile de crime împotriva umanității? Tribunalul ONU pentru Crime de Război  a concluzionat că Miloșevici nu este responsabil de victimele provocate în rândul musulmanilor bosniaci și al croaților, în timpul războiului ce a avut loc între anii 1992-1995, în Bosnia. Decizia a fost luată în unanimitate de judecătorii Tribunalului Internațional pentru Fosta Iugoslavie. Slobodan Miloșevici a fost judecat pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității. El n-a mai apucat, însă, să afle verdictul procesului în care a fost implicat, s-a sinucis în martie 2006, înainte de încheierea procesului,  după cinci ani petrecuți după gratii. Fusese arestat în 2001 și extrădat la Haga de premierul sârb Zoran Dindic.

  • prin lume
  • stat de drept
  • in economie
  • politica
  • actualitate
  • intro istoric

18 octombrie 2018

AZI Piaţa ştirilor de azi

ÎNSCRIERE ÎN PERIOADA 29 NOIEMBRIE - 11 DECEMBRIE 2018. După debutul cu succes al programului DiscoverEU, Comisia Europeană va lansa o a doua rundă, în această toamnă. [ Citeste mai departe ]

18 octombrie 2018

AZI Prin Lume

ORBAN VA PUTEA FACE CAMPANIE ÎN ALEGERILE EUROPENE SUB SIGLA PPE. Reuniţi la Bruxelles, liderii Partidului Popular European (PPE) au decis să nu îl sancţioneze în niciun fel pe premierul ungar Viktor Orban, acuzat de derivă autoritară, potrivit cotidianului francez Le Monde. [ Citeste mai departe ]

18 octombrie 2018

AZI Stat de drept

DECIZIA NU ESTE DEFINITIVĂ. Magistraţii Tribunalului Bucureşti l-au condamnat, astăzi, pe fostul şef ANAF, la 6 ani de închisoare cu executare în dosarul în care a fost cercetat pentru trafic de influenţă. Decizia poate fi contestată. [ Citeste mai departe ]

18 octombrie 2018

AZI În cultură

Maine seară, minifestival cu muzica asta de suflet, în urbea argeşeană. Ca şi in anterioarele trei ediţii, va fi concurs, însoţit de recitaluri. [ Citeste mai departe ]

18 octombrie 2018

AZI Prin ţară

400 DE MONEDE VECHI. Un sătean din satul Groşi, comuna bihoreană Auşeu a descoperit peste 400 de monede medievale de argint în timp ce săpa un şanţ în propria curte. [ Citeste mai departe ]

Viaţa de lângă noi

Campanie MAI împotriva live-urilor la volan

Campanie MAI împotriva live-urilor la volan

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) face apel către şoferi să nu mai facă live-uri pe Facebook... [ Citeste mai departe ]

Bani & afaceri

Teamă de cutremur – da, asigurare – ba

Teamă de cutremur – da, asigurare – ba

Patru din cinci români au auzit despre obligativitatea de a-şi asigura locuinţele împotriva... [ Citeste mai departe ]

Efemeride

L-au „masacrat” şi pe Topîrceanu

L-au „masacrat” şi pe Topîrceanu

„Balada unui greier mic”, a lui George Topîrceanu, din manualul de clasa a II-a, nu mai seamănă... [ Citeste mai departe ]

Fără copyright

Flotările ministrului Daea

Flotările ministrului Daea

După ce i-a fugărit pe colaboratorii care l-au însoţit şi pe jurnalişti însetaţi de noutăţi (de... [ Citeste mai departe ]

Răsfoiţi! Merită

Agatha Christie - Crime cu monogramă - Sophie Hannah

Aflat într-o cafenea londoneză, Hercule Poirot ascultă confesiunea unei femei care îi mărturiseşte că va fi ucisă, implorându-l să nu-i găsească asasinul şi să nu-l pedepsească. În aceeaşi seară, Poirot află că trei oaspeţi ai luxosului hotel Bloxham au fost omorâţi, în gură fiecărei victime fiind găsit câte un buton cu monogramă.

[ Vezi toate ]

Magazin

Cel mai lung zbor din lume: Singapore-New York, în 17 ore şi 25 de min

Cel mai lung zbor din lume: Singapore-New York, în 17 ore şi 25 de min

Cel mai lung zbor din lume, de la Singapore la New York, a ajuns la destinaţie, după 16.700 de... [ Citeste mai departe ]

Pilula de sănătate

Marea Britanie vrea să introducă acid folic în pâine

Marea Britanie vrea să introducă acid folic în pâine

Marea Britanie vrea să introducă acid folic în făină, pentru a evita naşterea copiilor cu... [ Citeste mai departe ]
banca

Parteneri pentru AZI

amos SensoTV ampress