Ştiinţă & Tehnică AZI

NASA vrea să facă baze permanente pe Lună

22 iulie 2019  11:00| Ştiinţă & Tehnică | Sport & Divertisment
NASA vrea să facă baze permanente pe Lună

Programul spaţial Apollo, prin care omul a făcut primul pas pe Lună, s-a încheiat în 1972, însă satelitul natural al Pământului a rămas un punct de mare interes pentru oamenii de ştiinţă din toată lumea.

Agenţia Spaţială Americană (NASA) plănuieşte să „consolideze” efortul depus de sutele de mii de persoane implicate în programul Apollo şi să facă un nou „salt uriaş” pe Lună, începând din anul 2024, „de data aceasta pentru a rămâne” acolo, prin construcţia unor baze permanente, utile în „drumul” către Marte. La rândul lor, Rusia şi China şi-au exprimat intenţia de a aseleniza în viitorul apropiat.

Deşi zborurile lunare Apollo s-au încheiat în 1972, NASA continuă să fie interesată de aselenizare. „Când vom reveni pe Lună, vom consolida munca a sute de mii de oameni care au lucrat la Apollo şi au contribuit de atunci la avansarea zborului spaţial. (...) Activitatea NASA pe Lună, care avansează în prezent, ne pregăteşte de următorul pas uriaş: misiuni provocatoare pe Marte şi alte destinaţii din spaţiul îndepărtat. Pe măsură ce ne apropiem de a 50-a aniversare a Apollo 11, în iulie, 2019, NASA merge mai departe către Lună şi Marte... şi doreşte ca toată lumea să se alăture”, se arată pe nasa.gov.

În cei 50 de ani scurşi din perioada în care oamenii au vizitat satelitul natural al Pământului, „NASA a continuat să forţeze limitele cunoaşterii” şi va încerca să ajungă din nou pe Lună, „unde astronauţii vor aseleniza la Polul Sud, în 2024”, subliniază agenţia. „În ultimii ani, NASA a trimis peste cinci sute de mostre prelevate de pe Lună cercetătorilor din lumea întreagă spre a fi analizate. Anual, noi lucrări ştiinţifice ne aduc informaţii şi actualizări despre Lună, pe baza acestor mostre”, se menţionează pe site-ul agenţiei spaţiale.

NASA implementează Directiva-1 a Politicii Spaţiale a preşedintelui american, de a „conduce un program inovativ şi sustenabil de explorare cu parteneri comerciali şi internaţionali pentru a permite expansiunea umană în sistemul solar”, iar „aceste experienţe şi parteneriate vor permite NASA să revină pe Lună în 2024... de data aceasta pentru a rămâne”, precizează agenţia.

„NASA se îndreaptă spre Lună, împreună cu parteneri comerciali şi internaţionali, pentru a explora împreună, mai repede şi mai mult. Această activitate va oferi informaţii noi şi oportunităţi şi va inspira următoarea generaţie. Mergând pe Lună, NASA stabileşte bazele ce vor permite în cele din urmă explorarea umană a planetei Marte. Luna va constitui terenul de testare a tehnologiilor şi resurselor ce vor îi duce pe oameni pe Marte şi mai departe, inclusiv prin clădirea unei arhitecturi durabile şi reutilizabile”, se menţionează pe nasa.gov.

În prima jumătate a lunii mai, NASA a anunţat că va trimite pentru prima oară o femeie pe Lună în 2024, în cadrul proiectului «Artemis». Preşedintele SUA, Donald Trump, anunţase anterior pe contul său de Twitter reluarea zborurilor spre Lună şi Marte. Administratorul NASA, Jim Bridenstine, a evidenţiat „marele vot de încredere” pe care Administraţia Trump l-a acordat NASA prin alocarea unei tranşe suplimentare de 1,6 miliarde de dolari. Responsabilul NASA a precizat că misiunea din 2024 va fi doar începutul şi că scopul său este o prezenţă susţinută pe Lună şi trimiterea în fiecare an a unui echipaj.

Luna trecută, NASA a anunţat că obiectivul fixat de Casa Albă de a trimite astronauţi americani pe Lună în anul 2024 este „realizabil”, însă vor fi necesare „20-30 de miliarde de dolari suplimentari pe cinci ani”, după cum a declarat Jim Bridenstine. Iniţial, lansarea proiectului a fost fixată pentru 2028. Însă în acest an, în martie, Casa Albă a accelerat brusc calendarul acestei misiuni.

Administratorul NASA a explicat la Salonul internaţional al aeronauticii şi industriei spaţiale, organizat în Franţa, nevoia accelerării programului, care a derutat anumite agenţii spaţiale naţionale, ce s-au declarat însă dispuse să colaboreze cu agenţia americană la această misiune. „Este important să accelerăm, pentru că există două riscuri pentru o agenţie spaţială. Primul este unul tehnic, iar NASA şi partenerii ei ştiu foarte bine să se debaraseze de acest risc”, a declarat reprezentantul american la o masă rotundă la care au participat directorii principalelor agenţii spaţiale mondiale. „Al doilea risc este riscul politic, cel care ne-a împiedicat să fim pe Lună în prezent (...) Cu cât programele sunt mai întinse în timp, cu atât rişti modificări ale priorităţilor, ale bugetului, ale Congresului”, a argumentat Bridenstine. „În 2024 vom avea o femeie şi un bărbat pe Lună. Iar din 2028, vom rămâne acolo într-o manieră durabilă”, a adăugat administratorul NASA.

Calendarul programului Artemis va cuprinde opt lansări de rachete şi plasarea unei mini-staţii spaţiale pe orbita lunară până în anul 2024. Artemis 1 va fi o misiune fără echipaj în jurul Lunii, planificată pentru 2020. Va urma Artemis 2, o misiune ce va consta într-un zbor cu echipaj în jurul Lunii şi care va avea loc „aproximativ în 2022”. Apoi, misiunea Artemis 3 va duce astronauţi pe Lună, inclusiv prima femeie care va păşi pe scoarţa selenară.

Cele trei misiuni Artemis vor fi lansate cu cea mai mare rachetă din toate timpurile, Space Launch System (SLS). În partea superioară a lansatorului se va afla capsula locuibilă Orion. Acestor misiuni, care vor fi „100% ale NASA”, li se vor adăuga cinci lansări care vor livra segmente din viitoarea „Gateway”, o mini-staţie spaţială de pe orbita lunară, deschisă pentru toţi astronauţii din lume, care va fi folosită ca punct de trecere. „Nu construim o nouă Staţie Spaţială Internaţională”, a prevenit însă Bridenstine. „Scopul nostru final este să mergem pe Marte şi nu de a rămâne blocaţi pe Lună”, a explicat el.

Rămâne de rezolvat problema modulului de asolizare, care va avea sarcina de a-i duce pe astronauţi pe Lună şi de a-i aduce apoi de acolo până pe staţia de pe orbită, şi care nu a fost deocamdată finanţat. „Cele 20-30 de miliarde de dolari pentru cinci ani reprezintă sumele adiţionale de care avem nevoie în principal pentru acest modul de asolizare”, a precizat Jim Bridenstine. În 2011, NASA a pus capăt zborurilor navetelor sale spaţiale, iar de atunci depinde de Rusia pentru a-şi transporta astronauţii pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS).

Rusia este la rândul ei interesată de aselenizare. La sfârşitul anului 2017, agenţia spaţială rusă Roscosmos a anunţat că a semnat un acord cu NASA pentru a coopera la un proiect american ce vizează construcţia unei staţii orbitale în jurul Lunii în cadrul programului „Deep Space Gateway”. Totodată, Rusia intenţionează să înfiinţeze o bază „nelocuită, însă vizitată” pe suprafaţa Lunii în cadrul programului său selenar şi să studieze satelitul natural al Pământului cu ajutorul sistemelor robotizate, după cum a anunţat la sfârşitul anului 2018 directorul Agenţiei spaţiale ruse (Roscosmos), Dmitri Rogozin. El a precizat că programul selenar rus este mai ambiţios în comparaţie cu ceea ce au realizat Statele Unite în anii '60 şi '70.

La începutul acestui an, Rusia a anunţat că preconizează trimiterea primei sale misiuni cu echipaj pe Lună începând din 2031, dată de la care vor fi lansate misiuni similare în fiecare an, potrivit unui document al companiei TsNIIMash, institutul principal de cercetare al agenţiei spaţiale ruse Roskosmos, la care a avut acces agenţia rusă de ştiri RIA Nóvosti. Documentul precizează că în 2032 se prevede lansarea unui vehicul lunar însoţit de un al doilea echipaj, având ca obiectiv „testarea unor mijloace de transport pe suprafaţa Lunii”, iar în anul următor, cosmonauţii ruşi vor desfăşura teste cu echipamente robotice. În 2034 se va începe construcţia unei baze lunare ruse, notează documentul.

China nu se lasă mai prejos şi a anunţat la începutul acestui an, prin vocea directorului Administraţiei spaţiale chineze, Zhang Kejian, că intenţionează să construiască o staţie de cercetări ştiinţifice într-o regiune aflată în proximitatea Polului Sud al Lunii şi să realizeze misiuni de explorare selenară cu echipaje umane peste aproximativ zece ani. Totodată, Kejian a declarat că ţara sa plănuieşte să lanseze prima ei sondă care să exploreze planeta Marte, în 2020.

Programul Apollo al Agenţiei Spaţiale Americane (NASA) a constat dintr-o serie de zboruri în cosmos cu echipaj uman, realizate în anii '60-'70, având ca scop principal aselenizarea unui om şi întoarcerea sa în siguranţă pe Pământ. Obiectivul a fost îndeplinit de Apollo 11, la 20 iulie 1969, când astronautul american Neil Armstrong a făcut primul pas pe Lună, urmat de colegul său, Buzz Aldrin. Ei au revenit cu bine pe Terra, la 24 iulie 1969. În cadrul programului Apollo, desfăşurat în perioada 1961-1972, şase misiuni ale NASA au reuşit aselenizarea, iar doisprezece astronauţi au păşit pe Lună.
  • prin lume
  • stat de drept
  • in economie
  • politica
  • actualitate
  • intro2

Efemeride

Xantipa

Xantipa

Copiii ăștia care mai mergeau să caște gura la ce mai îndruga nepotolitul ăla de Socrate tot trag... [ Citeste mai departe ]
VA PLOUA DOAR LA MUNTE. Vremea va fi călduroasă şi azi în toată ţara, iar în zonele din sud va fi caniculă cu disconfort termic accentuat. [ Citeste mai departe ]

23 august 2019

AZI Prin Lume

MEDICII VORBESC DE FRICĂ. Doi angajaţi răniţi în explozia rachetei nucleare produsă pe 8 august în nordul Rusiei au murit din cauza contaminării radioactive, afirmă surse medicale citate de presa rusă. [ Citeste mai departe ]

23 august 2019

AZI Stat de drept

ANALIZA GENETICĂ A PROBELOR DE OS DUREAZĂ 5-7 ZILE. Raportul Corpului de Control al Ministrului Sănătăţii privind INML a fost finalizat. Verificările au fost dispuse de ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, după ce, miercuri, Alexandru Cumpănaşu a depus o solicitare în acest sens. [ Citeste mai departe ]

23 august 2019

AZI În cultură

„CANALE NEBĂNUITE ALE COOPERĂRII”. Un acord de colaborare între Asociaţia Editorilor din România şi Asociaţia Editorilor din Republica Populară Chineză a fost semnat în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Beijing, la care România este ţară invitată de onoare, anunţă ICR. [ Citeste mai departe ]

23 august 2019

AZI Prin ţară

TRAFIC RESTRICŢIONAT ÎN APROPIEREA PORTULUI TULCEA. Peste 300 de persoane s-au înscris în cele şase concursuri de triatlon care se vor desfăşura în acest sfârşit de săptămână, la Tulcea, în cadrul unei noi ediţii a Rowmania Delta Triathlon. [ Citeste mai departe ]

Viaţa de lângă noi

UN MIG 21 Lancer deschide spectacolul aviatic

UN MIG 21 Lancer deschide spectacolul aviatic

Peste 150.000 de spectatori sunt aşteptaţi pe Aeroportul Internaţional „Aurel Vlaicu” Băneasa... [ Citeste mai departe ]

Bani & afaceri

Leul s-a depreciat faţă de euro

Leul s-a depreciat faţă de euro

Banca Naţională a României (BNR) a afişat, azi, un curs de 4,7305 lei pentru un euro, în creştere... [ Citeste mai departe ]

Fără copyright

Rotirea cadrelor

Rotirea cadrelor

Cu fiecare lucru grav care se întâmplă în societate, la fiecare analiză aprofundata reies... [ Citeste mai departe ]

Răsfoiţi! Merită

La hotelul Bertram (Miss Marple) - Agatha Christie

Când Miss Marple vine în vacanţă la Londra, găseşte la hotelul Bertram ceea ce caută: decor tradiţional, servicii impecabile, brioşe pregătite ca pe vremuri şi amintirile copilăriei.

[ Vezi toate ]

Magazin

Crioterapie pentru cai

Crioterapie pentru cai

Revive Cryotherapy, o companie cu sediul în Dubai, foloseşte în premieră mondială crioterapia în... [ Citeste mai departe ]

Pilula de sănătate

Echipamente noi la Spitalul din Focşani

Echipamente noi la Spitalul din Focşani

Consiliul Judeţean (CJ) Vrancea a început implementarea proiectului „Dotarea cu aparatură... [ Citeste mai departe ]
jos-jos
banca

Parteneri pentru AZI

amos SensoTV ampress