Ştiinţă & Tehnică AZI

NASA vrea să facă baze permanente pe Lună

22 iulie 2019  11:00| Ştiinţă & Tehnică | Sport & Divertisment
NASA vrea să facă baze permanente pe Lună

Programul spaţial Apollo, prin care omul a făcut primul pas pe Lună, s-a încheiat în 1972, însă satelitul natural al Pământului a rămas un punct de mare interes pentru oamenii de ştiinţă din toată lumea.

Agenţia Spaţială Americană (NASA) plănuieşte să „consolideze” efortul depus de sutele de mii de persoane implicate în programul Apollo şi să facă un nou „salt uriaş” pe Lună, începând din anul 2024, „de data aceasta pentru a rămâne” acolo, prin construcţia unor baze permanente, utile în „drumul” către Marte. La rândul lor, Rusia şi China şi-au exprimat intenţia de a aseleniza în viitorul apropiat.

Deşi zborurile lunare Apollo s-au încheiat în 1972, NASA continuă să fie interesată de aselenizare. „Când vom reveni pe Lună, vom consolida munca a sute de mii de oameni care au lucrat la Apollo şi au contribuit de atunci la avansarea zborului spaţial. (...) Activitatea NASA pe Lună, care avansează în prezent, ne pregăteşte de următorul pas uriaş: misiuni provocatoare pe Marte şi alte destinaţii din spaţiul îndepărtat. Pe măsură ce ne apropiem de a 50-a aniversare a Apollo 11, în iulie, 2019, NASA merge mai departe către Lună şi Marte... şi doreşte ca toată lumea să se alăture”, se arată pe nasa.gov.

În cei 50 de ani scurşi din perioada în care oamenii au vizitat satelitul natural al Pământului, „NASA a continuat să forţeze limitele cunoaşterii” şi va încerca să ajungă din nou pe Lună, „unde astronauţii vor aseleniza la Polul Sud, în 2024”, subliniază agenţia. „În ultimii ani, NASA a trimis peste cinci sute de mostre prelevate de pe Lună cercetătorilor din lumea întreagă spre a fi analizate. Anual, noi lucrări ştiinţifice ne aduc informaţii şi actualizări despre Lună, pe baza acestor mostre”, se menţionează pe site-ul agenţiei spaţiale.

NASA implementează Directiva-1 a Politicii Spaţiale a preşedintelui american, de a „conduce un program inovativ şi sustenabil de explorare cu parteneri comerciali şi internaţionali pentru a permite expansiunea umană în sistemul solar”, iar „aceste experienţe şi parteneriate vor permite NASA să revină pe Lună în 2024... de data aceasta pentru a rămâne”, precizează agenţia.

„NASA se îndreaptă spre Lună, împreună cu parteneri comerciali şi internaţionali, pentru a explora împreună, mai repede şi mai mult. Această activitate va oferi informaţii noi şi oportunităţi şi va inspira următoarea generaţie. Mergând pe Lună, NASA stabileşte bazele ce vor permite în cele din urmă explorarea umană a planetei Marte. Luna va constitui terenul de testare a tehnologiilor şi resurselor ce vor îi duce pe oameni pe Marte şi mai departe, inclusiv prin clădirea unei arhitecturi durabile şi reutilizabile”, se menţionează pe nasa.gov.

În prima jumătate a lunii mai, NASA a anunţat că va trimite pentru prima oară o femeie pe Lună în 2024, în cadrul proiectului «Artemis». Preşedintele SUA, Donald Trump, anunţase anterior pe contul său de Twitter reluarea zborurilor spre Lună şi Marte. Administratorul NASA, Jim Bridenstine, a evidenţiat „marele vot de încredere” pe care Administraţia Trump l-a acordat NASA prin alocarea unei tranşe suplimentare de 1,6 miliarde de dolari. Responsabilul NASA a precizat că misiunea din 2024 va fi doar începutul şi că scopul său este o prezenţă susţinută pe Lună şi trimiterea în fiecare an a unui echipaj.

Luna trecută, NASA a anunţat că obiectivul fixat de Casa Albă de a trimite astronauţi americani pe Lună în anul 2024 este „realizabil”, însă vor fi necesare „20-30 de miliarde de dolari suplimentari pe cinci ani”, după cum a declarat Jim Bridenstine. Iniţial, lansarea proiectului a fost fixată pentru 2028. Însă în acest an, în martie, Casa Albă a accelerat brusc calendarul acestei misiuni.

Administratorul NASA a explicat la Salonul internaţional al aeronauticii şi industriei spaţiale, organizat în Franţa, nevoia accelerării programului, care a derutat anumite agenţii spaţiale naţionale, ce s-au declarat însă dispuse să colaboreze cu agenţia americană la această misiune. „Este important să accelerăm, pentru că există două riscuri pentru o agenţie spaţială. Primul este unul tehnic, iar NASA şi partenerii ei ştiu foarte bine să se debaraseze de acest risc”, a declarat reprezentantul american la o masă rotundă la care au participat directorii principalelor agenţii spaţiale mondiale. „Al doilea risc este riscul politic, cel care ne-a împiedicat să fim pe Lună în prezent (...) Cu cât programele sunt mai întinse în timp, cu atât rişti modificări ale priorităţilor, ale bugetului, ale Congresului”, a argumentat Bridenstine. „În 2024 vom avea o femeie şi un bărbat pe Lună. Iar din 2028, vom rămâne acolo într-o manieră durabilă”, a adăugat administratorul NASA.

Calendarul programului Artemis va cuprinde opt lansări de rachete şi plasarea unei mini-staţii spaţiale pe orbita lunară până în anul 2024. Artemis 1 va fi o misiune fără echipaj în jurul Lunii, planificată pentru 2020. Va urma Artemis 2, o misiune ce va consta într-un zbor cu echipaj în jurul Lunii şi care va avea loc „aproximativ în 2022”. Apoi, misiunea Artemis 3 va duce astronauţi pe Lună, inclusiv prima femeie care va păşi pe scoarţa selenară.

Cele trei misiuni Artemis vor fi lansate cu cea mai mare rachetă din toate timpurile, Space Launch System (SLS). În partea superioară a lansatorului se va afla capsula locuibilă Orion. Acestor misiuni, care vor fi „100% ale NASA”, li se vor adăuga cinci lansări care vor livra segmente din viitoarea „Gateway”, o mini-staţie spaţială de pe orbita lunară, deschisă pentru toţi astronauţii din lume, care va fi folosită ca punct de trecere. „Nu construim o nouă Staţie Spaţială Internaţională”, a prevenit însă Bridenstine. „Scopul nostru final este să mergem pe Marte şi nu de a rămâne blocaţi pe Lună”, a explicat el.

Rămâne de rezolvat problema modulului de asolizare, care va avea sarcina de a-i duce pe astronauţi pe Lună şi de a-i aduce apoi de acolo până pe staţia de pe orbită, şi care nu a fost deocamdată finanţat. „Cele 20-30 de miliarde de dolari pentru cinci ani reprezintă sumele adiţionale de care avem nevoie în principal pentru acest modul de asolizare”, a precizat Jim Bridenstine. În 2011, NASA a pus capăt zborurilor navetelor sale spaţiale, iar de atunci depinde de Rusia pentru a-şi transporta astronauţii pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS).

Rusia este la rândul ei interesată de aselenizare. La sfârşitul anului 2017, agenţia spaţială rusă Roscosmos a anunţat că a semnat un acord cu NASA pentru a coopera la un proiect american ce vizează construcţia unei staţii orbitale în jurul Lunii în cadrul programului „Deep Space Gateway”. Totodată, Rusia intenţionează să înfiinţeze o bază „nelocuită, însă vizitată” pe suprafaţa Lunii în cadrul programului său selenar şi să studieze satelitul natural al Pământului cu ajutorul sistemelor robotizate, după cum a anunţat la sfârşitul anului 2018 directorul Agenţiei spaţiale ruse (Roscosmos), Dmitri Rogozin. El a precizat că programul selenar rus este mai ambiţios în comparaţie cu ceea ce au realizat Statele Unite în anii '60 şi '70.

La începutul acestui an, Rusia a anunţat că preconizează trimiterea primei sale misiuni cu echipaj pe Lună începând din 2031, dată de la care vor fi lansate misiuni similare în fiecare an, potrivit unui document al companiei TsNIIMash, institutul principal de cercetare al agenţiei spaţiale ruse Roskosmos, la care a avut acces agenţia rusă de ştiri RIA Nóvosti. Documentul precizează că în 2032 se prevede lansarea unui vehicul lunar însoţit de un al doilea echipaj, având ca obiectiv „testarea unor mijloace de transport pe suprafaţa Lunii”, iar în anul următor, cosmonauţii ruşi vor desfăşura teste cu echipamente robotice. În 2034 se va începe construcţia unei baze lunare ruse, notează documentul.

China nu se lasă mai prejos şi a anunţat la începutul acestui an, prin vocea directorului Administraţiei spaţiale chineze, Zhang Kejian, că intenţionează să construiască o staţie de cercetări ştiinţifice într-o regiune aflată în proximitatea Polului Sud al Lunii şi să realizeze misiuni de explorare selenară cu echipaje umane peste aproximativ zece ani. Totodată, Kejian a declarat că ţara sa plănuieşte să lanseze prima ei sondă care să exploreze planeta Marte, în 2020.

Programul Apollo al Agenţiei Spaţiale Americane (NASA) a constat dintr-o serie de zboruri în cosmos cu echipaj uman, realizate în anii '60-'70, având ca scop principal aselenizarea unui om şi întoarcerea sa în siguranţă pe Pământ. Obiectivul a fost îndeplinit de Apollo 11, la 20 iulie 1969, când astronautul american Neil Armstrong a făcut primul pas pe Lună, urmat de colegul său, Buzz Aldrin. Ei au revenit cu bine pe Terra, la 24 iulie 1969. În cadrul programului Apollo, desfăşurat în perioada 1961-1972, şase misiuni ale NASA au reuşit aselenizarea, iar doisprezece astronauţi au păşit pe Lună.
  • prin lume
  • stat de drept
  • in economie
  • politica
  • actualitate
  • 2018
  • intro2

Efemeride

Pixelul albastru vs intelectualul fonf

Pixelul albastru vs intelectualul fonf

Cel mai savuros spectacol de caractere este atunci când corb la corb încep să-și scoată ochii.... [ Citeste mai departe ]

28 ianuarie 2020

AZI Piaţa ştirilor de azi

OBIECTIVUL MAJOR VA FI REALIZAT. Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunţat că Guvernul va anula azi parteneriatele public-private pentru autostrada Comarnic - Braşov şi pentru tronsonul Târgu Mureş - Iaşi al autostrăzii Unirii. [ Citeste mai departe ]

28 ianuarie 2020

AZI Prin Lume

„ACUZAŢII RIDICOLE” DE CORUPŢIE. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat azi că şi-a retras cererea de imunitate din parlament, cu o oră înainte de începerea unei sesiuni parlamentare în legătură cu această cerere. [ Citeste mai departe ]

28 ianuarie 2020

AZI Stat de drept

ACORDUL LUI DOBRICĂ NU A FOST RECUNOSCUT. Tribunalul Bucureşti a amânat pentru 3 februarie, pronunţarea unei sentinţe în dosarul în care fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea este judecat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. [ Citeste mai departe ]

28 ianuarie 2020

AZI În cultură

Da, fu Paganini. La nivel înalt. Chiar foarte înalt. Fincă Răzvan Stoica i-a cântat acestuia, la Ploiești, un concert la superlativ. Antologic, memorabil, impecabil, admirabil. Avui ferice imbold când am decis să merg la filarmonica urbei. Spre a-l revedea, reauzi pe acest tânăr violonist care-aduce fală României pe mapamond. Are rară măiestrie pe strune. Virtuozitate aparte. Dăruire profundă miilor de note, cel puțin în cazu` de față. Strânse-n minte impresionant. Și oferite cu entuziasm și pricepere fără limite. Întru satisfacția enormă de la sfârșit și ropotele de aplauze clar meritate pentru prestația sa... [ Citeste mai departe ]

28 ianuarie 2020

AZI Prin ţară

ESTE POSIBILĂ APARIŢIA SCURGERII DE NĂBOI. Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi, până pe 3 februarie, în scădere uşoară, până la valoarea de 2.600 mc/s, situându-se sub mediile multianuale ale lunilor ianuarie (4.950 mc/s) şi februarie (5.300 mc/s). [ Citeste mai departe ]

Viaţa de lângă noi

77 de permise reţinute în 3 zile

77 de permise reţinute în 3 zile

577 DE ABATERI CONTRAVENŢIONALE. Poliţiştii au depistat, în minivacanţa prilejuită de Mica Unire,... [ Citeste mai departe ]

Bani & afaceri

Anul 2019 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB

Anul 2019 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat marţi, România a încheiat anul trecut cu un deficit... [ Citeste mai departe ]

Fără copyright

PUNCTUL PE Y: Victoria comună PNL/PSD împotriva odioaselor „pensii speciale”

PUNCTUL PE Y: Victoria comună PNL/PSD împotriva odioaselor „pensii speciale”

Știți de ce nu sunt bani ca să se dubleze alocațiile pentru copii? PNL și PSD au pus mână de la... [ Citeste mai departe ]

Răsfoiţi! Merită

La hotelul Bertram (Miss Marple) - Agatha Christie

Când Miss Marple vine în vacanţă la Londra, găseşte la hotelul Bertram ceea ce caută: decor tradiţional, servicii impecabile, brioşe pregătite ca pe vremuri şi amintirile copilăriei.

[ Vezi toate ]

Magazin

Confirmarea recordului a venit după 3 luni

Confirmarea recordului a venit după 3 luni

Oradea a intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai mare lecţie de fitness pe ghete rebound,... [ Citeste mai departe ]

Pilula de sănătate

Gripa ţine elevii acasă

Gripa ţine elevii acasă

Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (IŞMB) a anunţat că de azi la diferite unităţi de... [ Citeste mai departe ]
jos-jos
Afcn small
banca

Parteneri pentru AZI

amos SensoTV ampress